Criza socială și politică din Haiti, alimentată de bande, a mărit numărul celor care suferă de foamete severă în ultimele luni, estimându-se că 5,4 milioane de haitieni au rămas fără alimente și au stat o zi sau mai mult fără să mănânce.
Dintre aceștia, cel puțin 6 000 de locuitori ai națiunii insulare din Caraibe suferă în prezent de foamete la nivel de catastrofă, conform datelor publicate luni de organizația mondială de supraveghere a foametei, Integrated Food Security Phase Classification sau IPC.
Numărul celor care suferă de foamete severă a crescut de la puțin sub 5 milioane, conform estimărilor de la sfârșitul lunii martie. Cifra va depăși 5,5 milioane până în luna iunie a anului viitor, adică aproximativ jumătate din populația de peste 11 milioane a Haiti, a declarat IPC. Într-un raport, IPC a acuzat escaladarea violenței în capitala Port-au-Prince și în jurul acesteia că a cauzat „dificultăți serioase în aprovizionarea regiunilor cu produse alimentare de bază, limitând accesul fizic și financiar al gospodăriilor la alimente”. IPC a citat, de asemenea, o rată ridicată a inflației drept factor agravant, într-un moment în care cheltuielile pentru alimente reprezintă până la 70% din bugetele gospodăriilor.
Haiti, probleme încă din 2014
Foametea care îi macină pe haitieni s-a agravat dramatic din 2014, aproape jumătate din populație suferind de insecuritate alimentară severă. Grupul umanitar american Mercy Corps a estimat că acest procent era de doar 2% în urmă cu un deceniu. Avertismentul de catastrofă al IPC reprezintă începutul fazei 5 sau extremitatea superioară a unei scale utilizate de agențiile ONU și de grupurile de ajutor pentru a determina insecuritatea alimentară, care poate escalada până la declararea foametei într-o regiune. Pentru ca foametea să fie declarată, cel puțin 20 % din populație trebuie să sufere de penurie alimentară extremă, iar unul din trei copii să sufere de malnutriție acută și două persoane din 10 000 să moară zilnic de foame sau din cauza malnutriției și a bolilor, notează Reuters. În prezent, se estimează că aproximativ 18 % din populația din Haiti se confruntă cu foametea la nivel de urgență sau în faza 4.
Mulți dintre cei mai afectați trăiesc în tabere improvizate care găzduiesc o parte din cei peste 700 000 de oameni strămutați de conflictul actual. Mulți au fugit fără bunuri și acum nu au cum să câștige bani pentru a-și hrăni familiile. „Bandele ne-au forțat să plecăm. Mi-am pierdut părinții - mama și tata. Bandele i-au ars de vii în casă, iar acum nu ne mai putem întoarce”, a declarat pentru Reuters Rose Petit-Homme, rezidentă a taberei din Port-au-Prince. Duminică, operatorul principalului port al capitalei a prelungit până vineri închiderea anunțată săptămâna trecută, o măsură care se așteaptă să agraveze penuria și să crească și mai mult prețurile. Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite și-a reînnoit mandatul pentru o forță internațională de securitate condusă de Kenya pentru a ajuta poliția haitiană să lupte împotriva bandelor. La un an de la începerea misiunii, puține trupe au fost desfășurate, iar finanțarea rămâne limitată.