La COP29, negocierile dintre aproape 200 de țări continuă să fie dominate de divergențe financiare majore între națiunile bogate și cele în dezvoltare. Țările dezvoltate, cum ar fi Uniunea Europeană și Statele Unite, au propus creșterea angajamentului financiar pentru combaterea schimbărilor climatice, însă oferta lor de 250 de miliarde de dolari anual până în 2035 a fost respinsă de majoritatea țărilor

Disputele financiare între țările bogate și cele în dezvoltare

La Conferința ONU privind schimbările climatice de la Baku, negocierile între aproape 200 de țări continuă, după ce țările în dezvoltare au respins oferta financiară a țărilor bogate. Uniunea Europeană și Statele Unite au propus să crească angajamentele financiare de la 100 de miliarde de dolari anual la 250 de miliarde până în 2035, pentru a ajuta țările mai sărace în tranziția către energie curată și adaptarea la schimbările climatice.

Totuși, țările africane și insulele mici au considerat această sumă „inacceptabilă” având în vedere impactul catastrofic al schimbărilor climatice și necesitățile lor energetice uriașe. Acestea au cerut sume mult mai mari, între 500 și 1.300 de miliarde de dolari pe an.

Reacțiile economiștilor și presiunea asupra țărilor bogate

Economiștii internaționali, inclusiv Amar Bhattacharya și Nicholas Stern, au subliniat că oferta de 250 de miliarde este insuficientă, sugerând o sumă mai apropiată de 300 de miliarde de dolari. În timp ce negocierile continuă, mulți se întreabă dacă țările dezvoltate vor accepta să își revizuiască oferta.

Oricum, orice acord va trebui să fie adoptat prin consensul tuturor țărilor, iar acest lucru este din ce în ce mai dificil de realizat, având în vedere tensiunile și divergențele evidente. De asemenea, președinția a summitului a menționat că noile angajamente financiare ar putea proveni dintr-o combinație de surse publice și private, inclusiv surse alternative.

Provocările politice și impactul asupra negocierilor

În paralel cu disputele financiare, organizarea conferinței a fost criticată din cauza atmosferii tensionate și a gestionării de către autoritățile azere. În ciuda acestor dificultăți, Uniunea Europeană continuă să negocieze reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, în timp ce Arabia Saudită și alți producători de petrol încearcă să blocheze orice măsură drastică împotriva energiilor fosile. De asemenea,

China a refuzat să accepte orice responsabilitate financiară suplimentară, fiind mai degrabă mulțumită de o formulare mai blândă a proiectului acordului, care le cere țărilor în dezvoltare să își aducă propriile contribuții. În ciuda acestor provocări, negociatorii speră la un compromis final, chiar dacă orice acord ar putea lăsa un „gust amar” pentru toți participanții, relatează News.ro