CONDAMNAŢII SĂPTĂMÂNII. Puşcărie pe viaţă pentru doi ucigaşi, şapte ani pentru un fost candidat la Cotroceni şi cea mai dură pedeapsă pentru un procuror şef

Dupa un process care a durat aproape opt ani, magistrații de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dat, joi, sentinta in dosarul în care fostul prefect de Iasi, Radu Prisăcaru, a fost judecat pentru retrocedarea ilegală a unui teren: patru ani de închisoare cu executare. În acelaşi dosar, fostul şef al Agenţiei Domeniului Statului Iaşi Flavius Ioniţă a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare, după ce acesta fusese achitat de Curtea de Apel Iaşi. De asemenea, avocatul Toni Baltag a primit 3 ani închisoare cu executare, iar omul de afaceri Cristian Maftei a fost condamnat la şase ani închisoare. Denunţătorul, omul de afaceri Dorin Forna, soţul decanului Facultăţii de Stomatologie, Norina Consuela Forna, susţinea că prefectul Radu Vasile Prisăcaru şi şeful ADS Iaşi, Flavius Ioniţă, ar fi condiţionat retrocedarea unei suprafeţe către soţia sa, moştenitoarea unui teren de 16,4 hectare în comuna Rediu. Potrivit denunţului, pentru a putea fi pusă în posesia terenului, Prisăcaru şi Ioniţă i-au propus în schimb o suprafaţă de aceleaşi dimensiuni situată în comuna Miroslava, în imediata vecinătate a Iaşiului, pe DN 584. Pentru aceasta, Norina Consuela Forna trebuia să-i dea prefectului, cu titlu gratuit, două hectare din totalul terenului care urma să fie retrocedat, iar directorului ADS Iaşi, unul. Cele trei hectare de teren au fost evaluate în cursul anului 2005 la aproximativ 600.000 euro.Anchetatorii au stabilit că avocatul Cristian Toni Baltag, care reprezenta interesele lui Forna, şi omul de afaceri Cristian Maftei au fost cei care au intermediat primirea terenului drept mită. Astfel, Maftei ar fi urmat să cumpere la un preţ modic de la Forna trei hectare de teren, urmând să le vândă, iar banii i-ar fi revenit prefectului şi şefului ADS Iaşi.

 

NATI MEIR. ŞAPTE ANI CU EXECUTARE

 

Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat definitiv, joi, pe fostul deputat Nati Meir la şapte ani de închisoare cu excutare, în dosarul în care este acuzat de înşelarea a 35 de persoane, cărora le-a promis că le trimite la muncă în străinătate. Magistrații de la Curtea de Apel au dispus şi contopirea acestei pedepse cu cea primită de fostul deputat într-un alt dosar de înşelăciune, în care Nati Meir a fost condamnat tot la şapte ani pentru că a păcălit opt persoane, pe care a încercat să le plătească pentru anumite servicii cu bancnote false. Totodată, a fost adăugat un spor de pedeapsă de un an, astfel încât el are de executat în final opt ani de închisoare.

Faptele

Potrivit anchetatorilor, în perioada aprilie - mai 2012 fostul candidat la Cotroceni a indus în eroare mai multe persoane, susţinând că reprezintă o societate comercială prin intermediul căreia urma să le obţină viză de muncă şi să îi angajeaze în Israel şi cerând fiecăreia dintre persoane bani pentru taxa de înscriere şi biletele de avion. Fostul candidat la președinție pretindea suma de 800 lei drept taxă de înscriere şi alte sume ce variau între 250 şi 3.700 de euro de la fiecare persoană pentru a le facilita obţinerea vizei de lucru şi angajarea acestora la societăţi din Israel, în realitate, neexistând nicio bază contractuală care să permită realizarea acestui fapt.

UCIGAŞII LAREI ŞABAN. ÎNCHISOARE PE VIAŢĂ

Fratele Larei Şaban şi prietenul acestuia, suspectaţi de uciderea tinerei, care a fost găsită moartă în luna mai 2012, între localităţile Lumina şi Năvodari, au fost condamaţi definitv la închisoare pe viaţă, joi, de Curtea de Apel Constanţa. Gilberto Ghiunal Şaban şi prietenul celor doi din copilărie, George Davidescu, au fost trimişi în judecată de procurorii Pachetului Tribunalului Constanţa în septembrie 2012.

Filmul unei crime

Lara Şaban locuia în Turcia de aproximativ şapte ani şi avea o relaţie de concubinaj cu omul de afaceri Huseyin Sipahi, având o situaţie financiară bună. Ea ajuns la Constanţa pe 27 aprilie 2012, împreună cu fiica sa de patru ani şi cu bona acesteia, la bordul unui avion particular.

În Constanţa, Lara avea o vilă şi un apartament, iar pentru deplasare avea la dispoziţie un autoturism Porsche Panamera, înmatriculat în Turcia, în valoare de aproximativ 350.000 de euro. La venirea în România, Lara Şaban avea asupra sa peste 125.000 de dolari, bani cu care intenţiona să cumpere un apartament în municipiul Constanţa. Conform rechizitoriului, din declaraţiile martorilor a reieşit că imediat după venirea în ţară, Lara a avut un conflict serios cu mama ei, Ghibaldan Elvie. Tot din declaraţiile martorilor a rezultat că Lara Şaban era în relaţii reci şi cu cele două surori ale sale, precum şi cu fratele ei, Gilberto Ghiunal Şaban. În acest sens, menajera a declarat că Lara i-ar fi spus că în trecut fratele ei îşi însuşise 14.000 de euro, bani pe care tânăra îi lăsase în casa din Constanţa. Potrivit martorilor, tensiunile între cei doi fraţi ar fi rezultat după ce Lara a încetat să mai trimită bani în ţară fratelui ei, motiv pentru care acesta avea grave probleme financiare.

Apartament pentru mama

Prima întâlnire între cei doi fraţi de la sosirea Larei în ţară a avut loc în 2 mai 2012, când aceasta i-a spus lui Gilberto motivul pentru care venise la Constanţa şi au stabilit ca bărbatul să caute un apartament pentru mama sa, urmând ca decizia achiziţionării să fie luată de către Lara.

A doua zi după-amiază, Gilberto şi-a chemat sora să vadă un apartament aflat la aproximativ 500 de metri de apartamentul Larei. Acesta era închiriat de un om de afaceri italian, de origine libaneză, care desfăşura activităţi comerciale preponderent în zona Baia Mare astfel încât folosea relativ rar locuinţa respectivă. Deoarece în trecut în acel imobil avusese loc o inundaţie, în urma căreia se produseseră degradări ale apartamentelor învecinate, cetăţeanul italian îi lăsase cheile de la uşa de acces lui George Davidescu, pentru ca acesta să verifice periodic starea locuinţei.

Cei doi fraţi au mers la apartamentul respectiv, fiind surprinşi de mai multe camere de supraveghere ale unor magazine din zonă. De altfel, în cursul aceleiaşi zile Gilberto Şaban a fost filmat de mai multe ori de aceste camere în timp ce se deplasa către imobilul în care se afla apartamentul închiriat de cetăţeanul italian.

La scurt timp de la intrarea Larei în apartament, cei doi inculpaţi au încercat să o tâlhărească, crezând că avea în poşetă banii pentru achiziţionarea locuinţei. Deoarece Lara a opus rezistenţă, a fost lovită în faţă, căzând pe holul locuinţei, în apropierea uşii de intrare în baie, moment în care Davidescu a lovit-o cu un corp dur în frunte.

Au vrut să tranşeze cadavrul

După decesul victimei, cei doi au luat banii pe care Lara îi avea asupra ei, precum şi telefoanele mobile şi celelalte bunuri personale ale acesteia. Apoi au mers la mai multe magazine din Constanţa, de unde au cumpărat o drujbă şi uleiul necesar funcţionării acesteia, saci de polietilenă, bandă adezivă, mănuşi, produse de curăţenie şi saci menajeri, după care au revenit la apartamentul în care a fost comis omorul. Aici, ei au început să ambaleze cadavrul, iar în timpul acestor operaţiuni Gilberto a fost sunat de către mama sa, care i-a spus că Lara dispăruse şi că fusese anunţată Poliţia.

Acest fapt i-a împiedicat pe Şaban şi Davidescu să ducă la bun sfârşit planul de a tranşa cadavrul şi i-a determinat să se grăbească. Astfel, Gilberto a împrumutat un autoturism de la o cunoştinţă, iar cei doi au pus cadavrul pe bancheta din spate, împreună cu sacii menajeri conţinând mocheta şi poşeta victimei şi au mers în comuna Lumina. Ei au abandonat cadavrul pe marginea DJ226, lângă liziera dintre oraşul Năvodari şi comuna Lumina, după care au revenit în Constanţa.

Minciunile fratelui

Dispariţia Larei Şaban a fost anunţată la Poliţie de către bona fetei sale, iar oamenii legii i-au chemat pentru audieri pe mama fetei şi fratele acesteia, care a declarat că în ziua dispariţiei ar fi fost cu afaceri în Portul Constanţa. El le-a spus poliţiştilor că ultima oară o întâlnise o pe sora sa în 2 mai, iar în ziua dispariţiei nu o văzuse, deşi vorbiseră la telefon şi îşi dăduseră un loc de întâlnire în oraşul Constanţa, unde a aşteptat-o mai mult timp fără ca aceasta să apară.

Trupul Larei Şaban a fost găsit în 29 mai 2012, în liziera situată între localităţile Lumina şi Năvodari, într-o zonă cu vegetaţie deasă, formată din arbuşti, ambalat în mai mulţi saci legaţi cu bandă adezivă. Necropsia a indicat că moartea victimei a fost violentă şi a fost determinată de un traumatism cranio-cerebral cu fractură cominutivă a oaselor craniului.

PROFESOR UNIVERSITAR. PATRU ANI ŞI JUMĂTATE PENTRU LUARE DE MITĂ

Tot în această săptămână, Curtea de Apel Craiova i-a condamnat, definitiv, pe Gheorghe Stancu, profesor de Drept la Universitatea Hyperion, la patru ani și jumătate de închisoare cu executare. Complicea sa, Nicoleta Gumă a primit 3 ani și jumătate cu executare.

Potrivit rechizitoriului întocmit de procurori, în cursul lunii mai 2010, Gheorghe Stancu, în calitate de membru în comisia de susţinere a examenului de licenţă la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Hyperion şi de coordonator al lucrărilor de diplomă a 35 de studenţi ai Centrului Tutorial Caransebeş, a primit de la aceştia, prin intermediul Nicoletei Gumă, coordonator al Centrului Tutorial Caransebeş a Universităţii Hyperion Bucureşti, şi a lui Eugen Tacotă, suma de 52.500 euro, pentru a-i favoriza pe studenţii respectivi în sensul acordării unor note mai mari decât cele cuvenite.

Examinaţi în 12 minute

În acest sens, Gumă Nicoleta şi Tacotă Eugen s-au străduit să îi convingă pe cei 35 de studenţi să dea câte 1.500 euro, bani pe care cei doi inculpaţi i-au strâns şi depozitat provizoriu, pentru ca în final să remită întreaga sumă colectată - 52.500 euro – profesorului  Gheorghe Stancu. Despre acesta, cei doi inculpaţi cunoşteau că, în schimb, îi va ajuta pe studenţi să promoveze examenul de licenţă în mod nemeritat, prin acordarea unor note şi rezultate necuvenite. Pentru toţi cei 35 de studenţi, proba orală a durat 12 minute şi 56 secunde, în condiţiile în care inculpatul Stancu Gheorghe a susţinut că fiecare student a fost examinat timp de 3-4 minute.

ASISTENTĂ MATERNALĂ. 14 ANI PENTRU SCHINGIUIREA A DOI COPII

Fosta asistentă maternală Fănica Grădinaru, acuzată că a maltratat doi copii, a fost condamnată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiela 12 ani de închisoare pentru tentativă la infracţiunea de omor calificat, la patru ani şi şase luni şi, respectiv, la trei ani pentru rele tratamente aplicate fetiţei şi băieţelului pe care îi avea în grijă, precum şi la un an de închisoare pentru uz de fals. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus contopirea pedepselor şi a adăugat, la pedeapsa cea mai grea, de 12 ani de închisoare, un spor de doi ani şi zece luni închisoare, urmând ca Fănica Grădinaru să execute 14 ani şi zece luni de închisoare.

Ca în filmele de groază

Potrivit procurorilor, în perioada octombrie 2007 - 11 decembrie 2009, asistenta maternală Fănica Grădinaru, cu sprijinul soţului ei, a exercitat acte de violenţă şi cruzimi asupra fetiţei de patru ani şi a băiatului de opt ani pe care îi avea în îngrijire, pe care i-a băgat cu capul în vasul de toaletă, i-a lovit cu capul de diferite obiecte, i-a scufundat în cadă, i-a ţinut dezbrăcaţi afară, în frig, noaptea. De asemenea, asistenta maternală a lovit-o pe fetiţă pe tot corpul cu o bâtă de lemn, a opărit-o, a tăiat-o la buzele superioară şi inferioară şi la braţul stâng, leziuni pe care le-a tratat superficial, provocând infectarea acestora, "cu intenţia de a le suprima viaţa" celor doi copii.

CONDAMNARE DURĂ PENTRU UN PROCUROR ŞEF. ŞASE ANI CU EXECUTARE

Fostul prim-procuror al Parchetului Buftea, Nelu Carpen, a fost condamnat de Curtea Supremă la şase ani de închisoare cu executare după ce a săvârşit mai multe fapte de corupţie, fiind cea mai dură pedeapsă primită de un magistrat.

Faptele

Potrivit rechizitoriului  DNA, în perioada octombrie - decembrie 2009, Nelu Carpen, în calitate de prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Buftea, a pretins, prin intermediul avocatei Claudia Gîlceavă, suma de 4.000 euro de la două persoane (din care una era cercetată într-un dosar penal aflat pe rolul aceleiaşi unităţi), pentru a nu o trimite în judecată. În plus, în cursul lunii octombrie 2009, avocata Gîlceavă a falsificat un contract de asistenţă juridică încheiat cu cel cercetat, în care a consemnat în mod eronat faptul că suma de 4.000 euro ar fi fost încasată cu titlu de onorariu, falsificând, totodată şi mai multe facturi fiscale şi chitanţe.

Tot în cursul anului 2009, procurorul Carpen împreună cu avocata Gîlceavă a cerut şi primit de la o persoană suma de 3.000 euro pentru a interveni pe lângă procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, în scopul obţinerii unei soluţi ifavorabile într-un dosar penal. La rândul său, Ileana Claudia Gîlceavă, avocat în Baroul Bucureşti, în perioada iulie - august 2009, a pretins şi primit suma de 450 euro de la un denunţător, lăsând să se creadă că are influenţă asupra unui ofiţer de poliţie din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti - Brigada de Poliţie Rutieră, pentru a-l determina să finalizeze cercetările într-un dosar penal aflat pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti cu o propunere favorabilă denunţătorului.  

 

.