Conacul generalului Herni Mathias Berthelot din comuna hunedoreană care-i poartă numele a fost reabilitat şi repus în circuitul ştiinţific al Academiei Române. Reinaugurarea conacului a avut loc astăzi, în prezenţa ambasadorului Regatului Norvegiei la Bucureşti, Øystein Hovdkinn şi a ataşatului militar al Ambasadei Franţei în România, Thierry de Guillou.
Complexul de clădiri ce a aparţinut odată generalului Bethelot a intrat, după Revoluţie, într-un avansat proces de degradare. Abia în 2009, în urma unui grant oferit de Islanda, Norvegia şi Lichstenstein pentru cercetarea şi conservarea biodiversităţii, proprietarul actual, Academia Română, a reuşit să înceapă lucrările pentru reabilitarea celor trei clădiri ale obiectivului, transformându-l astfel în Centrul de dezvoltare durabilă "Ţara Haţegului - Retezat". Conacul cuprinde acum 30 de locuri de cazare pentru studenţi, profesori şi doctoranzi, laboratoare de cercetare şi sală de conferinţe. "Pentru Academia Română a fost o datorie de onoare faţă de donatorul domeniului (generalul Berthelot - n.r.) să renovăm aceste clădiri care ajunseseră la stadiul de ruină, o ruşine pentru instituţia în a cărei proprietate se află. Academia va mijloci aici cercetări diverse, dar se va implica şi în demersuri de atragere a cât mai multor turişti, atât din ţară, cât şi din stăinătate, în Ţara Haţegului şi în Retezat", a declarat imediat după festivitate, preşedintele Academiei Române, Ionel Haiduc. Comuna lui "Burtălău"
Conacul de la Fărcădinu de Jos (cum se numea pe vremuri localitatea hunedoreană) a aparţinut iniţial familiei nobiliare Nopcsa. După Primul Război Mondial a intrat în proprietatea Statului român, după ce ultimul proprietar, Franz Nopcsa, a rămas fără întreaga s-a avere considerându-se că ar fi spionat pentru inamic, iar acesta nu a avut urmaşi. Conacul i-a fost apoi dăruit generalului Henri Mathias Bethelot (şef al Misiunii Militare Franceze în România) de către Parlamentul României, în semn de preţuire pentru contribuţia adusă la revitalizarea armatei române pe parcursul Primului Război Mondial. În 1926, Bethelot a donat conacul şi cele 70 de hectare de teren ale domeniului Academiei Române. Obiectivul a fost naţionalizat în 1948, folosit drept sediu de CAP în perioada comunistă, iar după Revoluţie, lăsat în paragină. Bătrânii din satul care poartă acum numele generalului francez spun că nu îşi amintesc prea multe despre el. Ştiu însă de la părinţii lor că marelui ofiţer francez i se spunea "Burtălău", din cauză că era supraponderal, iar ţăranii nu puteau să-i pronunţe corect numele. Tot din bătrâni se spune că Berthelot ajungea destul de rar la conacul său din Ţara Haţegului, dar, mai ales la vizitele sale făcute toamna, se mulţumea doar cu o mică parte a recoltei de pe terenurile sale, restul obişnuind să o împartă localnicilor.
Recomandările noastre
