Editura Evenimentul si Capital

Complicațiile relației asimetrice dintre un Aliat mare și unul mic. România lui Cristoiu

Autor: | | 4 Comentarii | 733 Vizualizari

Am pregătit pentru Historia din decembrie 2018, un amplu grupaj despre luptele duse de români între august 1942- octombrie 1943 în Caucaz.

Prilejul mi-a fost dat de participarea, în 26 noiembrie 2018, invitat ca gazetar, de Vasile Soare, ambasadorul nostru la Moscova, la Ceremonia de inaugurare a Cimitirului Militar Românesc, de la Apșeronsk, ținutul Krasnodar, Federația Rusă, cimitir dedicat celor căzuți în luptele din Caucaz.

Militarii români au luptat alături de militarii germani. Din punct de vedere operativ, unitățile noastre erau subordonate nemților. Comandamentele noastre n-aveau nici un cuvînt de spus în ordinele primite de militarii români pe cîmpul de luptă.

Contrar imaginii de pastel cultivate de propaganda Războiului Sfînt, relațiile dintre noi și nemți în luptele din Caucaz au fost afectate de numeroase complicații și dificultăți ivite toate din natura alianței României cu Germania între 1941- 1944.

Complicațiile își au cauza în ceea ce se numește Relația asimetrică dintre un Aliat puternic, gigantic aproape (Germania) și unul mic, precum România:

Aliatul mic e sacrificat pe altarul intereselor aliatului mare.

Realitatea asta se va repeta ulterior în istoria noastră.

Locul nemților l-au luat rușii.

Dificultățile și complicațiile relației asimetrice pot fi întlnite și azi în noile alianțe ale României:

Cu SUA, cu Marile Puteri Occidentale. De aceea am găsit de cuviință să trec în revistă problemele ivite în relația dintre români și nemți în campania din Caucaz, definită prin subordonarea deplină a unităților noastre comandamentelor și, desigur, intereselor germane.

Una dintre cele mai importante probleme e radiografiată în prefața la volumul Românii în Crimeea, apărut la editura Militară în 1995 sub semnătura lui Adrian Pandea și Eftimie Ardeleanu:

Plasarea unităților românești, fragmentate, în cadrul unităților nemțești, astfel încît Comandamentul de căpetenie să n-aibă nici o autoritate asupra lor. Autorii Prefeței dau și o denumire aceste operații:

„Teoria «balenelor de corset», utilizată de generalul (pe atunci) german (Erich von Manstein – n.n.) nu era o noutate nici în plan general, nici pentru experiența dobîndită de armata română în cursul războaielor de coaliție din 1877-1878 și 1916-1919. Pentru a fi corecți pînă la capăt trebuie să spunem că era, totuși, o diferență enormă între concepția lui von Manstein din 1941 și cea vehiculată, de exemplu, de generalul rus Alekseev în anii 1916-1917. După cum se știe acesta din urmă propusese integrarea armatei române în masa armatei ruse, o alternativă care conducea la pierderea totală a comandamentului național. Chiar și așa, însă, teoria «balenelor de corset» avea să conducă la multe disensiuni între comandamentele române și germane și, ulterior, mai ales la Stalingrad, la adevărate tragedii.”

E mai mult decît semnificativă pentru relația asimetrică Nota Marelui Cartier General din 25 mai 1943, asupra imixtiunilor comandamentelor germane în comanda marilor unități române, reprodusă din Arhive în volumul Relațiile militare româno-germane, 1939-1944 – documente, apărut la editura Europa Nova, București, 2000, sub coordonarea lui Valeriu Florin Dobrinescu. Sunt trecute în revistă următoarele imixtiuni, consemnate pe întreaga perioadă a campaniei din Caucaz:

„1. Unele comandamente germane iau sub comandă mari unități române, trecînd peste comandanții români mai mari sau egali în comandă.

În această situație comandanții germani dau ordine personal, iar comandanții români, lipsiți de dreptul lor la comandă, nu mai au nici o responsabilitate pentru pregătirea, execuția și conducerea operațiilor.”

„2. Au fost comandamente germane care, necunoscînd exact situația, au luat totuși comanda unităților române (neținînd seama nici de ierarhie) și care, prin măsurile luate și ordinele date au provocat confuzii și încurcături.”

„3. Alte comandamente germane se amestecă în amănunt (prea mult) în pregătirea, execuția și conducerea marilor unități române, răpind astfel comandanților români prerogativele dreptului la comandă și micșorînd, astfel, responsabilitatea lor, fără ca prin acest amestec comandamentele germane să aducă un aport material eficace pentru a ajuta la reușita operațiilor.”

„4. Au fost operații pregătite de marile unități române, aflate sub comandamente germane, cărora comandamentele germane nu le-au dat sprijinul material ce erau obligate să le asigure și nici pe cel pe care îl ceruseră comandamentele române.”

Ca și la Stalingrad, această situație e ferm și rapid denunțată de Mareșalul Antonescu. Potrivit Notei nr. 4.487 din 13 decembrie 1942 a Cabinetului Militar:

„Mareșalul Ion Antonescu a ordonat ca în scrisoarea ce se va întocmi de către Marele Cartier General Român către comandantul Grupului de Armate «A», generalul von Kleist, să fie inserate și dezvoltate următoarele puncte:

Comandantul Grupului de Armate «A» este rugat a dispune luarea cu un minut mai curînd a tuturor măsurilor dictate de situația grea în care se găsesc marile unități române din subordine, pentru a nu se mai repeta cazul Diviziei 3 Vînători de Munte. Armata română nu are și nu poate avea disponibilitățile și posibilitățile materiale, în cadre, rezerve, usinaj și potențialul armatei germane.

Pentru armata română se va păstra cu strictețe norma ca, atunci cînd o divizie are 40% pierderi, trebuie retrasă și reorganizată. La Divizia 2 Vânători, oamenii sunt epuizați din cauza oboselilor continue, fiind ținuți în continuare în linia I-a. Starea lor de oboseală ajunsese la un așa grad încît nu mai aveau forța nici să apese pe trăgaci cînd apărea inamicul în fața lor.

S-a intamplat in direct, la Realitatea TV! Rares Bogdan: Vor sa ma aresteze

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Opinii EVZ

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI