În faţa unor tensiuni crescute care vin dinspre Rusia, Europa poate părea lipsită de apărare, în afara protecţiei NATO şi a armatelor statelor suverane. Discuţiile despre o armată comună europeană, spre exemplu, au fost prezente încă de la începuturile Uniunii, dar nu s-au finalizat niciodată într-un proiect care să urmeze a fi implementat, cu susţinerea statelor membre. Totuşi, apropierea faţă de Moscova impune o serie de măsuri, spun membrii Comisiei Europene, urmând să aducă în discuţie un plan care să rezolve măcat o parte din problemă.
Comisia Europeană va prezenta, miercuri, un plan de acţiune pentru crearea unui „Schengen militar” cu scopul de a facilita transportul de trupe şi de echipamente în cadrul Uniunii Europene, în prezent îngreunat de o multitudine de formalităţi administrative şi de lipsa infrastructurii.
Planul de acţiune al UE, consultat, marţi, de către AFP prevede în special identificarea nevoilor pentru transportul de trupe şi inventarierea infrastructurii utilizabile, potrivit Belga, relatează agerpres.ro.
„Aceste propuneri au o dimensiune practică, dar finalitatea lor este evidentă într-un moment în care tensiunile cu Rusia se acutizează”, a explicat un diplomat european. „Nu mai putem spune că un conflict în Europa este imposibil”, afirmă şi numeroşi responsabili europeni în particular.
„Avem nevoie de un spaţiu Schengen militar. Ruşii au libertate de mişcare totală pe teritoriul lor. Noi trebuie să putem să ne mişcăm la fel de rapid, dacă nu mai repede, pentru a comasa forţe împotriva unui potenţial inamic cu scopul de a-l descuraja”, declarase recent generalul american Ben Hodges, fost comandant al forţelor SUA în Europa.
În timp ce cele 26 de state membre ale Spaţiului Schengen au eliminat controalele la frontierele lor interne, „avem nevoie de aceeaşi libertate de mişcare în cadrul UE ca un camion care transportă o încărcătură de mere din Polonia în Franţa”, a explicat el.
Statele baltice (Estonia, Lituania şi Letonia) au constituit deja între ele un mini-Schengen militar, argumentează Elisabeth Braw, analistă la Atlantic Council, un think tank specializat în relaţii internaţionale.
Or, Uniunea Europeană este departe de acest obiectiv. „În caz de conflict, nu am avea astăzi timp să localizăm rutele practicabile, nici să efectuăm procedurile birocratice pentru a deplasa un blindat din Olanda până în Estonia”, explică în privat un înalt responsabil european.
Birocraţia excesivă, legislaţia constrângătoare pentru tranzitul de materiale explozive şi periculoase, absenţa unei infrastructuri rutiere sau feroviare adaptate nevoilor militare, obstacolele sunt numeroase în cadrul UE pentru a permite mişcări de trupe rapide.
„Trebuie să ne asigurăm că există infrastructura necesară, că tunelurile sunt practicabile, că drumurile au o lăţime suficientă, că podurile pot suporta greutatea materialelor transportate”, explică un diplomat.
„Uniunea Europeană poate ajuta prin construirea infrastructurii acolo unde este nevoie” în special în ţările din Europa de Est, subliniază în acest context un responsabil militar.
UE a prevăzut cofinanţări pentru 12 coridoare transnaţionale. Dar decizia de a le realiza, precum şi utilizarea lor în scopuri militare ţine de suveranitatea statelor membre.
„Atitudinea Rusiei ne cere să ne concentrăm din nou asupra apărării teritoriului. Dar putem avea toate echipamentele posibile, dacă nu le putem aduce acolo unde este necesar pentru a fi eficiente, atunci aceasta este absolut inutil”, susţine Elisabeth Braw, potrivit Belga.