EVZ Special
Comisia UE amână examinarea noilor comisari din România și Ungaria. Numirile în pericol!
Cotidianul Il Fatto Quotidiano din Italia, citat de Rador, a publicat o analiză a evoluțiilor din cadrul Comisiei Europene care arată că numirea noilor comisari ar putea fi amânată.
Cotidianul Il Fatto Quotidiano din Italia, citat de Rador, a publicat o analiză a evoluțiilor din cadrul Comisiei Europene care arată că numirea noilor comisari ar putea fi amânată.
"Scad speranţele de a vedea noua Comisie Europeană condusă de Ursula Von der Leyen instalată în funcţie la 1 decembrie. Ultimul inconvenient este amânarea reuniunii la care Comitetul pentru Afaceri Juridice (JURI) al Parlamentului European ar fi trebuit să examineze conflictele de interese ale comisarilor desemnați din Franța, Ungaria și România. Reuniunea programată pentru 6 noiembrie, potrivit surselor Eurocamerei, a fost amânată în așteptarea mai multor informații din partea Comisiei Europene.
La apel lipseşte în continuare, după de Franţa a depus candidatura lui Thierry Breton și Ungaria pe cea a lui Oliver Varhelyi, numele comisarului desemnat de România. Comisia JURI s-ar putea întruni pentru a evalua conflictul de interese al comisarilor desemnați, săptămâna viitoare, dar timpul pentru instalarea Comisiei von der Leyen pe 1 decembrie devine și mai insuficient. Înainte de unda verde finală pentru noul Executiv comunitar în ședința plenară din 25-28 noiembrie de la Strasbourg, comisarii numiți vor trebui să treacă de fapt de examenul conflictului de interese (care a văzut deja respingerea candidaților maghiari și români precedenți), să răspundă la chestionarul scris și să susţină audierile în comisiile competente, unde în ultimele săptămâni trei candidați au fost deja respinși.
Totuși, Bruxelles-ul este optimist. "Credem că există o fereastră pentru ca Comisia condusă de Ursula von der Leyen să-și înceapă mandatul la 1 decembrie", deși" Parlamentul European va stabili programul pentru audieri", a declarat Eric Mamer, purtătorul de cuvânt al așa-numitei "echipe de tranziție" (așa este indicată Comisia, în această fază), care a intervenit astăzi, pentru prima dată, la briefing-ul de la amiază.
Numele propuse de Budapesta și de București nu au trecut selecțiile respective, la 30 septembrie. Românca Rovana Plumb, indicată pentru portofoliul de la Transporturi, și maghiarul Laszlo Trocsanyi, candidat la Extindere, au fost declarați "incapabili să îşi exercite funcțiile în conformitate cu tratatele și cu codul de conduită". Primul, parlamentar social-democrat, din cauza unui caz de corupție din septembrie 2017, când a fost acuzată că l-a favorizat pe liderul partidului într-un acord imobiliar și din cauza "diferențelor semnificative între ceea ce a declarat acasă și ceea ce a declarat comisiei" în legătură cu un credit ipotecar de un milion de euro accesat la o bancă din România.
Candidatul maghiar, pe de altă parte, ministru al Justiției în Guvernului Orban, a semnat reformele controversate ale tribunalelor dorite de liderul Fidesz. O măsură acuzată de Bruxelles că amenință statul de drept: noile instanțe prevăzute de lege, retrase ulterior in extremis de premier pentru a evita să fie expulzat din Partidul Popular European, ar fi sfârșit sub control politic, deoarece guvernul ar fi avut ultimul cuvânt privind numirea unor instanțe de judecată. Mai mult, semnătura lui Trocsanyi a fost, de asemenea, la baza măsurilor care vizează limitarea activității ONG-urilor care se ocupă de migranți și a celor care au obligat Universitatea Centrală Europeană finanțată de George Soros să părăsească Budapesta și să îşi transfere sediul la Viena.
Apoi, pe 10 octombrie, comisiile pentru Piață Internă și Industrie din Parlamentul European au refuzat unda verde pentru numirea francezului Sylvie Goulard, desemnat comisar UE la recomandarea lui Emmanuel Macron. În cea de-a doua examinare, Goulard nu a convins eurodeputații și comisiile au cerut explicații privind evenimentele legate de presupusul său rol într-un sistem de angajări false la Strasbourg: numit ministru al Apărării în 2017, a demisionat după doar o lună de la ancheta privind presupusul abuz de plăți către asistenții Parlamentului European de către partidul său, centristul Mouvement Democrate. Un fost angajat al partidului le-a spus magistraților că a beneficiat de o slujbă fictivă la Parlamentul European, în timp ce lucra de fapt la sediul partidului din Paris.
În locul său, guvernul francez l-a indicat pe managerul Thierry Breton, dar și numirea sa miroase a conflict de interese: Breton este administratorul delegat al companiei de informatică Atos.
Rămâne să definim situaţia comisarului care, în ciuda Brexit-ului, trebuie indicat de Regatul Unit. Noua prelungire acordată Londrei până pe 31 ianuarie 2020, oricât de flexibilă ar fi (adică Londra are posibilitatea de a pleca chiar înainte de acest termen), necesită numirea unui comisar, până când țara rămâne membru al UE. "Există contacte permanente între autoritățile britanice și președintele ales", a declarat purtătorul de cuvânt Mamer, care nu a dorit însă să intre în detalii despre cum ar trebui rezolvată problema", susține cotidianul italian.
Recomandările noastre
