Comisia de la Veneţia, refuz pentru Călin Georgescu

Comisia de la Veneţia, refuz pentru Călin GeorgescuComisia de la Veneția. Sursa foto: x.com

Comisia de la Veneția a făcut public raportul despre anularea alegerilor de către Curtea Constituțională. În raport se menționează că dovedirea încălcărilor legii prin campanii online și prin intermediul social media este deosebit de dificilă.

De asemenea, Comisia a comunicat că nu e de competența ei să analizeze anularea alegerilor de către CCR.

Decizia nu trebuie să se bazeze pe informații clasificate

În opinia Comisiei de la Veneția, astfel de decizii ar trebui să indice cu precizie încălcările și dovezile, și nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informații clasificate, deoarece acest lucru nu ar garanta transparența și verificabilitatea necesare.

Raportul a fost întocmit la solicitatarea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, care a sesizat Comisia de la Veneția cu privire la standardele în interiorul cărora o curte constituţională poate invalida alegerile, plecând de la hotărârea Curții Constituționale din 6 decembrie 2024 prin care a invalidat alegerile prezidențiale.

”Opinie urgentă – în ce condiții și în baza căror norme juridice poate o curte constituțională să invalideze alegerile, pornind de la cazul recent din România?”, este solicitarea făcută de Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei.

Hotărârea Comisiei de la Veneția AICI.

calin georgescu

calin georgescu / sursa foto: captura video

Recomandările Comisiei de la Veneția

Comisia de la Veneția face următoarele recomandări-cheie:

A. Deciziile de anulare a rezultatelor alegerilor ar trebui să fie luate de cel mai înalt organism electoral și astfel de decizii ar trebui să poată fi revizuite de cel mai înalt organ judiciar, de curtea constituțională sau de o instanță electorală specializată, atunci când există un astfel de organism judiciar [punctul 21]; B. Competența instanțelor constituționale de a invalida alegerile din oficiu – dacă există – ar trebui să fie limitată la circumstanțe excepționale și reglementată în mod clar [punctul 27];

C. Anularea unei părți a alegerilor sau a alegerilor ca întreg poate fi permisă numai în circumstanțe foarte excepționale (formularea în original – very exceptional circumstances) ca ultima ratio și cu condiția ca neregulile din procesul electoral ar fi putut afecta rezultatul votului [punctele 18 și 39];

D. Procesul decizional privind rezultatele alegerilor trebuie să fie însoțit de garanții adecvate și suficiente care să asigure, în special, o procedură echitabilă și obiectivă și o decizie suficient de motivată, bazată pe fapte clar stabilite care dovedesc nereguli care sunt atât de semnificative încât ar fi putut influența rezultatul alegerile; părțile afectate trebuie să aibă posibilitatea de a-și prezenta punctele de vedere și dovezile, și puterea discreționară a judecătorului care examinează chestiuni electorale ar trebui să fie ghidată și limitată de condițiile prevăzute de lege; deciziile trebuie luate în termene rezonabile [par. 16, 28, 31, 33];

Alte considerații din raportul Comisiei de la Veneția

E. Ar trebui să fie posibilă contestarea rezultatelor alegerilor pe baza încălcării drepturilor electorale, libertăților și intereselor electorale de către stat, actori electorali publici și privați, precum și pe baza influenței mass-media și, în special, a mass-mediei sociale, inclusiv a celor sponsorizate și finanțate din străinătate [punctele 48 și 49];

F. Statele ar trebui să reglementeze consecințele tulburărilor informaționale, ale atacurilor cibernetice și ale altor amenințări digitale la adresa integrității electorale; candidaților și partidelor trebuie să li se acorde un acces corect și acces corect și echitabil la mass-media online, iar reglementările ar trebui puse în aplicare pentru a se asigura că sistemele de inteligență artificială ale intermediarilor de internet nu favorizează anumite partide sau candidați în detrimentul altora [punctele 54 și 55];

G. Normele generale privind finanțarea și transparența campaniilor electorale ar trebui aplicate campaniei electorale online prin intermediul platformelor social media; statele ar trebui, de asemenea, să reglementeze faptul că publicitatea electorală online trebuie identificată ca atare și trebuie să fie transparentă, iar platformele social media sunt obligate să dezvăluie date privind publicitatea politică și sponsorii acesteia [punctele 56 și 58].