Pe 1 septembrie, cultura românească a fost marcată de o veste neagră. Pictorul Matei Lăzărescu s-a stins din viață la vârsta de 73 de ani. În memoria sa, Galeria Romană, în parteneriat cu Evenimentul Zilei, organizează o expoziție în care vor fi expuse mai multe lucrări ale artistului. Iată când va avea loc vernisajul, finisajul și intervalul orar în care se va putea vizita expoziția. 

Comemorarea marelui pictor Matei Lăzărescu, la Galeria Romană. Care este programul de vizită 

În urmă cu nici o lună de zile, cultura românească a fost lovită de o veste tragică: pictorul Matei Lăzărescu, membru al Grupului Prolog, a trecut din viață. În memoria sa, Galeria Romană organizează o expoziție în care vor fi expuse spre atenția publicului mai multe dintre lucrările artistului, precum și ale prietenilor săi: Paul Gherasim, Constantin Flondor, Christian Paraschiv, Horea Paștina, Ion Grigorescu, Mihai Sârbulescu, Valentin Scărlătescu, Dan Mohanu, Viorel Grimalschi, Ștefania Grimalschi, Ruxandra Grigorescu, Maria Grigorescu, Andrei Rosetti, Constantin Ținteanu, Marius Pandele și Cristian Dițoiu.

Expoziția va fi deschisă publicului larg în perioada 22 septembrie – 10 octombrie 2021, la Galeria Romană din Bd. Lascăr Catargiu, nr 1, sector 1, București (Piața Romană). Vernisajul va avea loc mâine, miercuri, 22 septembrie 2021, ora 19:00, iar finisajul va avea loc sâmbătă, 09 octombrie 2021, ora 15:00, potrivit retetesivedete.ro.

Program galerie: Luni-vineri: 10:00-18:00/ Sâmbătă: 10:00-15:00

Parteneri Galeria Romană: Evenimentul Zilei, Catena pentru Artă, Senso Tv, TVR 1, Jurnalul Bucureștiului , Intell News, Ultima Oră, Modernism, Agenția de Carte, Propagarta.

Cine a fost Matei Lăzărescu și cum s-a născut dragostea pentru pictură

Matei Lăzărescu s-a născut în 1948 în București, într-o familie de intelectuali români persecutată de regimul comunist. La vârsta de șase ani a realizat primele desene, sub îndrumarea tatălui său, medic, desenator și poet. Acesta i-a transmis adânca admirație a culturii clasice, iubirea pentru lumea satului și pentru țăranul român, precum și pasiunea pentru fotografie.

„Restaurarea a fost trăită ca o chemare pentru frumusețea, bogăția și adâncimea lăsate de generațiile care ne-au precedat, și ca un privilegiu, acela de a fi primit în locurile sfinte, ale celor mai prețioase moșteniri.

În pictură și în fotografie, lumina și umbra, lumea măruntă dezvăluită de microscop, pârâul cu strălucirile lui în mișcare, până la norii transformându-se pe cer, m-au atras mereu, aș spune spontan și irezistibil. M-au preocupat în fotografie și felul în care privim și gândim, cum călătorim între ele, cu ele…

În ultimii ani, mă atrag lumina pătrunzând în spații întunecate, oglindirile pe pardoseala de piatră, în opoziție dar și în sperată continuare cu iarba și strălucirea de afară, cu animalele minuscule în grabă și strădanie perpetuă, care m-au readus la film, la video.

Dincolo de ceea ce privim, de Iliada și Odiseea, de scrierile presocraticilor, de Marc Aureliu, de textele creștine vechi – Sfântul Vasile cel Mare – și de poeziile lui Eminescu, cele mai apropiate, ale tatălui meu, sunt sprijin de fiecare zi și subiecte de desen și pictură, ca de altfel și pasiunea pentru limba greacă veche”, spunea Matei Lăzărescu.