Germania trebuie „să renunțe la stocarea de arme nucleare americane”, crede Rolf Mützenich, liderul Partidului Social-Democrat (SPD) din Bundestag. Alți membri SPD pun în discuție rolul Germaniei în strategia nucleară a NATO.
„Armele nucleare (stocate) pe teritoriul german nu ne întăresc securitatea, dimpotrivă”, a declarat Rolf Mützenich, într-un interviu din 3 mai pentru Tagesspiegel.
„A venit pentru Germania timpul să excludem orice staționare viitoare. La urma urmei, alte țări au făcut-o fără a pune în chestiune NATO”, a adăugat.
Copreședintele SPD, Norbert Walter Borjans, a sprijinit această afirmație, declarându-se împotriva staționării, controlului și utilizării armelor nucleare.
Dar SPD nu este singur la guvernare. El este aliatul mai mic al CDU, Uniunea Democrat-Creștină a cancelarei Angela Merkel.
Or, Angela Merkel are deja relații suficient de tensionate cu NATO și cu Donald Trump, pentru a mai avea nevoie de alte probleme.
De aceea, decizia stângii germane de a redeschide vechea discuție a umbrelei nucleare americane a provocat critici severe din partea miniștrilor democrat-creștini.
Dar și pe cea a ministrului de Externe, vice-cancelarul Heiko Maas, membru al SPD, constrâns prin natura funcției, la mai multă diplomație.
„Măsurile unilaterale, care subminează încrederea, nu ne vor apropia de obiectivul unei lumi fără arme nucleare”, a spus Maas, a doua zi după declarația colegului Mützenich.
O asemenea renunțare ar avea „consecințe devastatoare” pentru securitatea pan-europeană, a declarat Anita Schäfer, membră a CDU și în comisia de dezarmare din Bundestag.
Karl-Heinz Brunner (SPD), președintele comisiei de dezarmare, a minimalizat declarațiile lui Mützenich. Recunoscând că înțelege criticile acestuia, el a precizat că liderul SPD nu ar vrea să renunțe unilateral la armele nucleare americane, ci că „poate s-a exprimat greșit”.
„Rolf Mützenich dorește o discuție deschisă” privind gradul de influență al Germaniei în utilizarea armelor nucleare, a declarat Brunner pentru Euractiv.
Armele nucleare americane sunt depozitate în Germania din 1955, dar numărul lor rămâne secret, ceea ce suscită dezbateri periodice pe această temă, ca și despre rolul Germaniei în strategia de „repartizare nucleară” a NATO.
Campania Internațională pentru Abolirea Armelor Nucleare (ICAN) apreciază că aproximativ 20 de ogive sunt stocate la baza aeriană Büchel, în vestul Germaniei.
La începutul anului, o dezbatere similară a zguduit Belgia, unde se află sediul central al NATO. În ianuarie, parlamentarii au respins in extremis o rezoluție de retragere a armelor nucleare staționate în această țară și, în același timp, aderarea la Tratatul pentru Interdicția Armelor Nucleare al ONU.
Un proiect de raport din iulie 2019, redactat de Adunarea Parlamentară a NATO, a confirmat unul din secretele cele mai bine păzite din Belgia. Această țară figura într-adevăr pe lista bazelor de stocare a armelor nucleare americane în cadrul acordului de repartizare al NATO.
Înainte de a fi înlocuit, ultimul paragraf al documentului care s-a scurs în presă arăta următoarele:
„În cadrul NATO, Statele Unite desfășoară aproximativ 150 de arme nucleare în Europa, în special bombe gravitaționale B61, care pot fi lansate din avioane americane și aliate. Aceste bombe sunt stocate în șase baze americane și europene: Kleine Brogel în Belgia, Büchel în Germania, Aviano și Ghedi-Torre în Italia, Volkel în Olanda și Incirlîk în Turcia.”
Aceste detalii au fost eliminate din documentul adus la zi, însă prima versiune a confirmat ceea ce unii bănuiau de ceva vreme.
Gabriela Heinrich, șefa adjunctă a SPD din Budestag, a declarat pentru Euractiv că dorește discutarea sinceră a chestiunii avioanelor de vânătoare F-18 comandate de către ministra Apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer (CDU), care au iscat agitație politică în Germania, în aprilie.
Social-democrații au acuzat-o atunci pe ministră că a înaintat o comandă de avioane F-18, capabile să transporte ogive nucleare, omologului său american, Mark Esper, fără a fi consultat partenerii de coaliție.
Pe plan geopolitic, o retragere a armelor nucleare americane din Germania ar expune întreaga Europă unui mare risc, afirmă Suda David-Wilps, directoarea adjunctă a German Marshall Fund (GMF) de la Berlin.
„Unele state ar putea beneficia (de pe urma retragerii), cum ar fi Polonia, deoarece Statele Unite și-ar putea transfera aici resursele”, a explicat ea.
Totuși, slăbirea capacității de descurajare nucleară a Germaniei ar putea pune în pericol securitatea europeană pe termen lung.
„Germania nu este orice țară, ea se află în inima Europei”, a subliniat David Wilps. O retragere a armelor nucleare americane ar fi sinonimă cu „o mare schimbare a situației securității alianței euroatlantice”.