Guvernul propune modificarea codurilor penale printr-o ordonanță de urgență. Actul normativ prevede o serie de reglementări cu privire la cei care au fost supuși unei proceduri de supraveghere tehnică. Practic, noile măsuri se vor aplica pentru cei ale căror conversații au fost ascultate sau care au fost filmați pe parcursul unei anchete penale.

Guvernul pregătește două proiecte de lege privind modificarea unor prevederi din Codul Penal și din Codul de procedură penală, inițiate de Ministerul Justiției. Noile initiative legislative propun mai multe modificări în contextul deciziilor pronunțate de Curtea Constituțională, în ultimii zece ani.

Unele din modificările propuse au în vedere persoanele care au fost supuse unei proceduri de supraveghere tehnică. Noile reglementări stabilesc faptul inculpații pentru care s-a dispus ori s-a confirmat o procedură de supraveghere tehnică pot contesta măsura și pot solicita despăgubiri. Acesta dacă anchetatorii au dispus clasarea dosarului sau renunțarea la urmărirea penală.

În cazul unei astfel de contestații, în instanță, judecătorul poate dispune distrugerea datelor și a înregistrărilor rezultate din activitățile de supraveghere tehnică nelegal efectuate.

Vor avea dreptul de a formula plângere toți cei care, după data de 6 iulie 2017, au fost vizați de o măsură de supraveghere tehnică.

Ce modificări sunt propuse de Ministerul Justiției

Prin proiectele legislative propuse, Ministerul Justiției invocă necesitatea introducerii, în Codul penal, a mai multor prevederi în concordanță cu 10 decizii ale CCR. În cazul Codului de procedură penală este vorba despre 36 asemenea decizii. Guvernul și-a asumat prin PNRR că va pune cele două coduri penale în concordanță cu deciziile CCR. După adoptarea de către guvern, cele legi vor fi trimise Parlamentului pentru adoptare.

Conform propunerilor, în Codul de procedură penală va fi introdus un articol ce va reglementa plângerea împotriva măsurilor de supraveghere tehnică. Procedura va fi accesibilă persoanelor cu privire la care s-a dispus sau confirmat o măsură de supraveghere tehnică și care nu au dobândit în acea cauză calitatea de parte. De asemenea este reglementată și situația acelor inculpați față de care s-a dispus clasarea sau renunțarea la urmărirea penală.

Procurorul încunoștințează persoana supravegheată cu privire la emiterea rechizitoriului sau a ordonanței de clasare ori renunțare la urmărirea penală. Iar persoana supravegheată poate formula plângere în termen de 20 de zile de la data primirii adresei din partea procurorului. Plângerea se adresează judecătorului de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza. Plângerea se soluționează în camera de consiliu, cu participarea procurorului și cu citarea petentului.

Judecătorul se pronunță asupra plângerii prin încheiere motivată, care nu este supusă niciunei căi de atac. El poate dispune distrugerea datelor și a înregistrărilor rezultate din activitățile de supraveghere tehnică. Orice persoană vizată de o astfel de măsură, care anterior intrării în vigoare a legii a obținut o hotărâre judecătorească definitivă privind nelegalitatea acesteia trebuie să poată exercita acțiunea în despăgubiri. În lege va fi introdus un articol ce dă posibilitatea acordării de despăgubiri în cazul măsurilor de supraveghere tehnică dispuse nelegal.

Modificări privind controlul judiciar și arestul preventiv

Alte modificări aduse codurilor penale vizează și condițiile în care pot fi contestate măsurile de control judiciar, dar și condițiile în care se dispune arestarea preventive.

Astfel, plângerea se soluționează de judecătorul de drepturi și libertăți în termen de 5 zile de la înregistrare. În cursul judecății durata totală a controlului judiciar nu poate depăși un termen rezonabil și, în nicio situație, nu poate depăși 5 ani de la momentul trimiterii în judecată.

La art. 223 se propune introducerea unui nou alineat, alin. (3), pentru a reglementa faptul că față de inculpatul care, în aceeași cauză, în cursul urmăririi penale, al procedurii de cameră preliminară sau al judecății, a mai fost arestat preventiv sau față de care s-a dispus anterior arestul la domiciliu, se poate dispune măsura arestării preventive numai dacă au intervenit temeiuri noi care fac necesară privarea sa de libertate. Dispoziția nou-introdusă va fi aplicabilă și în cazul arestului la domiciliu.

O altă modificare prevede că, în cursul urmăririi penale, propunerea de prelungire a arestării preventive împreună cu dosarul cauzei se depun la judecătorul de drepturi și libertăți cu cel puțin 5 zile înainte de expirarea duratei arestării preventive, sub sancțiunea nulității absolute, după cum relatează Hotnews.