Forţele speciale franceze l-au reţinut pe Laurent Gbagbo, preşedintele statului african Coasta de Fildeș, al cărui mandat s-a încheiat, dar care refuza să cedeze puterea, a anunţat azi un consilier al acestuia, potrivit Agerpres, care citează Reuters. Gbagbo "a fost arestat de forţe speciale franceze la reşedinţa sa şi a fost predat liderilor rebeli", a declarat Toussaint Alain.Un oficial ivorian a dat asigurări că Gbagbo va răspunde în fața justiției pentru faptele sale.
19.15 Secretarul american de Stat, Hillary Clinton, a apreciat că arestarea preşedintelui la final de mandat, Laurent Gbagbo, trimite un „puternic semnal” către toţi dictatorii că nu vor putea trata cu dispreţ vocea poporului, aşteptându-se să nu fie sancţionaţi pentru acest lucru. 18.30 Ambasadorul Coastei de Fildeș la Națiunile Unite, Youssoufou Bamba, a declarat că starea de sănătate a lui Gbagbo este bună și că acesta va fi deferit justiției ivoriene. „Coşmarul s-a terminat pentru poporul din Coasta de Fildeș”, a subliniat diplomatul care a adăugat că Gbagbo este deținut în prezent într-un loc sigur. Șeful diplomației britanice, William Hague, a făcut apel la organizarea unui proces echitabil pentru fostul lider de la Abidjan și la reconciliere în statul african. Trupele franceze din Coasta de Fildeş, sprijinite de blindate şi de elicoptere, au început mai devreme un asalt asupra reşedinţei lui Laurent Gbagbo, în centrul oraşului Abidjan, notează BBC. A fost o nouă intervenţie a Franţei în conflictul din ţara africană, unde au avut loc lupte dure între forţele preşedintelui recunoscut de ONU, Alassane Ouattara, şi fidelii lui Laurent Gbagbo, care refuza să renunţe la putere după alegerile pierdute în 2010. Un purtător de cuvânt din Abidjan al forţelor militare franceze a declarat că scopul intervenţiei este acela de a împiedica vărsarea de sânge. Luptele din Abidjan, ultimul bastion al lui Gbagbo, durau de la începutul lunii aprilie. Forţele fidele lui Alassane Ouattara, recunoscut şi sprijinit de ONU, nu au reuşit până acum să învingă rezistenţa rivalului său. Duminica trecută, pe 3 aprilie, forţele franceze, în coordonare cu misiunea ONU din Coasta de Fildeş, au preluat controlul asupra aeroportului Félix Houphouët-Boigny. După numai o zi, elicoptere ale ONU şi ale armatei franceze au atacat mai multe ţinte militare aparţinând lui Laurent Gbagbo, într-un moment în care trupele fidele lui Alassane Ouattara se pregăteau să preia controlul asupra principalului oraş al ţării, Abidjan. Ulterior, în ciuda pierderilor suferite, trupele lui Gbagbo au respins atacul şi şi-au menţinut poziţiile. Ieri, elicopterele ONU şi ale Franţei au executat un nou atac cu scopul de a distruge artileria grea a fostului şef al statului. Protejarea civililor
Intervenţia ONU şi a Franţei în conflictul civil din Coasta de Fildeş a fost explicată săptămâna trecută de secretarul general al organizaţiei, Ban Ki-moon. Acesta a spus că atacurile nu reprezintă o declaraţie de război la adresa lui Gbagbo, ci au rolul de a-i proteja pe civilii din Coasta de Fildeş, fiind autorizate de rezoluţia ONU 1975 din 30 martie. "Aceasta este o consecinţă directă a refuzului lui Gbagbo de a ceda puterea şi de a permite o tranziţie paşnică", a spus Ban Ki-moon.
Forţele de pace ale ONU din Coasta de Fildeş, în număr de 9.000, au fost zilele trecute ţinta unor atacuri.
Franţa a precizat la rândul său în acel moment că atacurile derulate la solicitarea ONU au avut scopul de a neutraliza artileria şi blindatele trupelor lui Gbagbo. Forţele franceze din Coasta de Fildeş, aproximativ 1650 de militari, sunt gata să participe la noi acţiuni dacă va fi nevoie, a precizat un purtător de cuvânt al armatei, Thierry Burkhard. O criză de durată
Actuala criză din Coasta de Fildeş a început după ce Alassane Ouattara a fost declarat câştigătorul alegerilor prezidenţiale din 28 noiembrie anul trecut de comisia electorală din Coasta de Fildeş şi a fost recunoscut de comunitatea internaţională. Laurent Gbagbo, declarat câştigător de Consiliul Constituţional care a respins decizia comisiei electorale, contestă încă victoria rivalului şi a refuzat să cedeze puterea în ciuda eforturilor diplomatice, precum şi a sancţiunilor economice şi financiare.
Sute sau chiar mii de oameni au fost ucişi în timpul conflictului. Informaţiile privind masacrul petrecut în vestul ţării, la Duékoué, unde sute de persoane au fost ucise în timpul luptelor săptămânile trecute, au provocat îngrijorarea ONU care a cerut investigarea crimelor. Conform Misiunii ONU, cel puţin 330 de persoane au fost ucise în urmă cu trei săptămâni la Duékoué, în vestul ţării, în timpul asaltului executat de forţele lui Ouattara. Multe dintre crime sunt atribuite trupelor fidele preşedintelui recunoscut de comunitatea internaţională. Un reprezentant al Crucii Roşii a spus că numărul morţilor este mult mai mare - cel puţin 800, în vreme ce o organizaţie caritabilă locală a ridicat bilanţul la 1.000. Secretarul general al ONU Ban Ki-moon a făcut apel la Alasanne Ouattara, să ia măsuri împotriva celor care au participat la masacrul din vestul ţării, a anunţat un purtător de cuvânt al ONU, citat de AFP. UE a avertizat împotriva violenţelor din Coasta de Fildeş, dar şi-a menţinut sprijinul pentru Ouattara, în ciuda acuzaţiilor aduse trupelor acestuia.