Comisia parlamentară specială pentru legile justiției a votat, ieri, înființarea unei secții de investigare a infracțiunilor comise de judecători și procurori, care va funcționa în cadrul Parchetului General. Procurorul-șef al noul departament va fi numit și revocat de CSM

Majoritatea PSDALDE a votat introducerea unor articole care reglementează competențele Secției speciale. „În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se înființează și funcționează secția de investigare a unor infracțiuni din justiție care are competența exclusivă de a efecuta urmărirea penală pentru infracțiunile de corupție și a celor asimilate acestora, prevăzute de Codul penal și de legea 78/2000, infracțiunile de serviciu sau în legătură cu acesta, precum și a infracțiunilor contra înfăptuirii justiției săvârșite de judecători și procurori, inclusiv cei care au calitatea de membri ai CSM, precum și de procurori și judecători militari”, prevede amendamentul adoptat de parlamentari.

Pe lângă procurorul şef care va conduce secția specială, departamentul va avea maximum 20 de posturi, dintre care 8 procurori și 12 posturi de personal auxiliar de specialitate. În scopul efectuării în mod temeinic a activităţii de descoperire şi urmărire a infracţiunilor din competenţa sa, secţia poate folosi specialişti din cadrul PÎCCJ.

Puterea îl faultează pe Iohannis

Spre deosebire de inițiativa legislativă depusă inițial de PSD în Parlament, în care președintele României numea și revoca procurorul-șef al noii Secții de investigare, în varianta adoptată de comisia specială condusă de Florin Iordache, procedurile de numire și revocare vor fi făcute de către plenul CSM.

„Art. 88^3 - (1) Secția pentru investigarea infracțiunilor săvârșite în legatura cu justiția este condusă de un procuror șef de secție, care este numit în funcție de plenul Consiliului Superior al Magistraturii dintre procurorii ce fac parte din această secție, în urma unui interviu transmis în direct și publicat ulterior pe site-ul Consiliului. (2) Procurorul-șef al Secției de Investigare a unor infracțiuni din justiție și adjunctul acestuia sunt revocați din funcție de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii”, scrie în amendamentul adoptat de aleși.

Klaus Iohannis FOTO: MARIUS VLAD

Acuzații de discriminare

Procurorul general, Augustin Lazăr, a spus ieri că înfiinţarea unei secţii speciale care să investigheze magistraţii reprezintă o discriminare. „Ar trebui să nu existe niciun fel de secție. Pot spune doar un singur cuvânt: discriminare. Nu poate exista o structură investigativă care să vizeze o categorie profesională, nici măcar magistrații”, a declarat, Lazăr la sediul CSM.

DNA și DIICOT dau socoteală

Un nou articol adoptat, ieri, de parlamentarii din arcul Puterii, pre vede ca DIICOT și DNA să elaboreze anual un raport de activitate pe care să-l prezinte ministrului Justiției și CSM. Și acest amendament a fost criticat de procurorul general: „Niciodată nu ar trebui ca ministrul Justiţiei să spună ce au de făcut procurorii în anchete. Autoritatea directă ar trebui să fie autoritatea administrativă, atât. Ce resurse umane au nevoie procurorii, ce fel de resurse financiare avem nevoie pentru buna desfășurare a Ministerului Public, dacă raporturile cu justițiabilii sunt corecte și atât?”, a explicat Lazăr.

Un alt a mendament prevede că DNA nu va mai putea înfiinţa servicii teritoriale, servicii, birouri şi alte compartimente de activitate fără avizul CSM. Concursul de încadrare a procurorilor DNA are noi criterii, o vechime de cel puţin 8 ani, nu 6 ani cum era până acum, au decis, ieri, aleșii.