Actualitate
Coaliţia merge înainte cu taxa de solidaritate pe averile bogaţilor. VEZI cum sunt taxaţi oamenii cu bani din Europa!
Coaliţia de guvernare este decisă să impună, în sesiunea de toamnă a parlamentului, proiectul UNPR de taxare a averilor mari. Potrivit unor surse din cadrul coaliţiei, aşa numita taxă de solidaritate, va si susţinută la Camera Deputaţilor de toate formaţiunile aflate la guvernare. Potrivit proiectului iniţiat de UNPR, averile mai mari de 450.000 de euro vor fi supuse unei taxe de solidaritate de 1% pe an, pentru o perioadă de 3 ani, ceea ce va aduce bugetului de stat un cuantum de 9 miliarde de euro. Banii sunt destinaţi plătirii pensiilor.
La vremea iniţierii acestui proiect, preşedintele executiv al UNPR, Gabriel Oprea, estima că impozitul pe averea afişată ar putea aduce, anual, la bugetul de stat, fonduri între 2 şi 3 miliarde de euro având în vedere că aproximativ 300.000 de oameni vor plăti o sumă medie anuală de 10.000 de euro, fiecare, ca impozit pe avere. UNPR a cerut atunci dezbaterea proiectului în procedură de urgenţă, pe motiv că este impusă de situaţia de criză economică pe care o traversează România. UNPR a suferit însă o înfrângere după ce proiectul de lege în cauză a fost respins în plenul Senatului, deşi iniţial beneficia de avize favorabile din partea Guvernului Romaniei, Consiliului legislativ si Comisiilor parlamentare (Comisia pentru drepturile omului si Comisia pentru egalitatea de sanse) Taxarea bogaţilor, cu excepţia banilor din conturile bancare Taxa de solidaritate instituită ar urma să fie plătită anual de persoanele fizice care deţin bunuri imobile constând în locuinţe sau terenuri, precum şi bunuri mobile constând în avioane, elicoptere, ambarcaţiuni sau autoturisme de lux, a căror valoare însumată este mai mare de 450.000 euro, în cuantum de 1% din valoarea totală a acestora. Banii din conturi ar urma să fie feriţi de rigorile acestei legi, pentru a proteja băncile de riscul retragerii masive din partea deponenţilor cu averi mari.
În cazul în care valoarea totală a bunurilor mobile şi imobile este mai mică de 450.000 euro, se vor taxa doar bunurile imobile a căror valoare individuală este mai mare de 300.000 euro, precum şi bunurile mobile a căror valoare individuală este mai mare de 50.000 euro. Taxa de solidaritate reprezintă în acest cazuri 0,5% din valoarea individuală a bunurilor respective. Potrivit proiectului de lege, taxa de solidaritate se stabileşte de către Direcţiile de taxe şi impozite locale, pe baza declaraţiei e proprie răspundere a persoanelor în cauză pentru stabilirea valorilor bunurilor imobile utilizându-se ''Ghidul privind valorile orientative ale proprietăţilor imobiliare'' adoptat de Uniunea Naţională a Notarilor Publici, iar pentru bunurile mobile valoarea se stabileşte scăzând din valoarea de catalog iniţială 25% pentru primul an de vechime şi câte 10% pentru următorii patru ani vechime. Proiectul de lege privind taxe de solidaritate se instituie pe o perioadă de trei ani.
În paralel, preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), Sorin Blejnar anunţa, în luna august 2010, că averile suspecte vor fi luate la control. Oficialii Fiscului precizau că aceste controale se vor face până la rudele de gradul al III-lea inclusiv. Precedentul european: ţările scandinave, cele mai mari taxe de solidaritate La nivel european, taxele de solidaritate pentru cei cu averi sau venituri foarte mari sunt aplicate cu succes de mai mulţi ani. Totuşi, taxarea averilor mari a ridicat o serie de probleme de constituţionalitate în Germania, suprataxarea bogaţilor fiind considerată neconstituţională de unele partied politice pe motiv că încalcă unele articole privind discriminarea din Constituţie, dar şi din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Taxa de solidaritate din Germania este de 5,5% din valoarea taxei de venit sau de corporaţie, însă impozitul are caracter temporar. El a fost introdus pentru prima oară în 1991 după unificarea Germaniei, valoarea sa cunoscând multe modificări între timp. În această ţară nu plătesc taxa de solidaritate cei care au un impozit de venit anual de până la 972 de euro sau 1.944 de euro în cazul cuplurilor căsătorite. Peste acest nivel, procentul creşte până ajunge la 5,5% pentru un impozit pe venit de 1.340,60 de euro sau 2.681, 38 de euro pentru cuplurile căsătorite. Astfel, dacă o persoană are de plătit un impozit pe venit de 10.000 de euro, atunci va mai avea de plătit încă 550 de euro în semn de solidaritate. Averile mari sunt impozitate suplimentar şi în alte ţări europene. În Franţa, taxa de solidaritate aplicată pentru averile de peste 770.000 de euro variază între 0,55 % şi 1,80 %, procentul din urmă aplicându-se pentru activele a căror valoare depăşeşte 16,02 milioane de euro. De la acest impozit sunt excluse drepturile de autor, colecţiile de artă şi veniturile din pensiile private. Numai în 2007, impozitul a adus 4,42 de miliarde de euro la bugetul de stat.
În ţara cantoanelor, Elveţia, taxa pe avere diferă de la un canton la altul şi variază în jurul procentului de 1,5 %. În cantonul Zurich are cea mai mică valoare - 0,3%. Rezidenţii plătesc anual taxe pe avere în funcţie de totalitatea bunurilor pe care le deţin în ţară, în timp ce nerezidenţii trebuie să plătească o taxă pe avere anuală pe bunurile derivate de la întreprinderile şi imobilele situate in Elveţia. Cele mai mari taxe pe venituri se regăsesc însă în statele scandinave. În Danemarca, orice venit anual mai mare de 45.000 de euro se taxează cu 59%. Suedia taxeaza cu 31% veniturile anuale mai mici de 23.000 de coroane şi cu 56% veniturile care trec de 374.000 coroane, echivalentul a 366.000 euro. CITIŢI ŞI:
- Emil Boc anunţă supraimpozitarea bogaţilor
- Bogaţii lumii îşi dau jumătate din avere. Ai noştri se mai gândesc
- După bogaţii americani şi francezi, şi ungurii vor să dea mai mulţi bani la stat
Recomandările noastre
