Ipoteza unui atentat la Clubul Colectiv, o pistă pe care toată lumea o evită cu încăpățânare
- Roland Căt ălin Pena
- 29 octombrie 2018, 00:00
După trei ani de la tragedia din clubul Colectiv, caz în care ancheta și procesul bat pasul pe loc, este momentul să se afl e tot adevărul! Evenimentul zilei va continua propriile investigații, în memoria victimelor de la Clubul Colectiv!
După ce Parchetul General a extins în iunie ancheta în dosarul Colectiv, investigând modul în care autoritățile au intervenit și au îngrijit victimele imediat după tragedie, acum procurorii au cerut Ministerului Sănătății să declanșeze o investigație la toate spitalele în care au ajuns răniții din clubul bucureștean.
Anchetatorii vor să vadă, potrivit Realitatea TV, dacă medicii au făcut tot ce au putut pentru a le salva viețile victimelor incendiului. În adresa trimisă de Parchetul General către Ministerul Sănătății, procurorii cer ca la nivelul tuturor spitalelor din București, unde au ajuns răniții din Colectiv, să se facă o anchetă administrativă. Concret, procurorii vor să afle dacă s-au respectat procedurile și dacă reprezentanții spitalelor au raportat la Ministerul Sănătății existența unor infecții înainte de tragicul eveniment.
Medicii, noii acari Păun?
Deci, procurorii nu au găsit, pe probe clare, posibilii vinovați de incendiul de la Colectiv, iar acum anunță că vor să facă anchete în spitalele unde au fost duși răniții, să-i cerceteze pe medicii care i-au îngrijit dacă au făcut-o bine? Oare, părinții, rudele victimelor și cei răniți în incendiu nu au nimic de zis?
Mai mult, mai nimeni nu pare interesat să se afle dacă a fost vorba de o mână criminală, așa cum reiese din raportul de expertiză aflat la dosar, precum și din numeroase reacții, primite de Evenimentul zilei, de la polițiști, pompieri, militari, chimiști, magistrați, avocați, ofițeri de informații și alți profesioniști cu experiență în materie de cercetare a unor cazuri de acest gen. Drept urmare, EVZ va lua legătura, în următoarea perioadă, cu toate părțile pentru a scoate la lumină adevărul.
Rechizitoriul din cazul Colectiv, întocmit la 27 aprilie 2016 de procurorii Parchetului de pe lângă ÎCCJ, Secția de urmărire penală și criminalistică, ridică numeroase semne de întrebare, susține și luju. ro: „Nu stabilește natura exactă a buretului fonoabsorbant cu care era capitonat tavanul, pereții și unii stâlpi ai clubului (afirmându-se pe baza a câteva declarații subiective de martor că ar fi „neignifugat”) fiind însă cert că acesta a fost burete fonoabsorbant din spuma poliuretanică de tip N2138”, susțin jurnaliștii. „Ancheta denotă că nu s-a mers deloc pe pista unei mâini criminale, cel puțin nu rezultă din rechizitoriu”, mai arată jurnaliștii de la luju.ro.
Punct și de la capăt
La ședința de fond a dosarului Colectiv, de săptămâna trecută de la Tribunalul București, avocații inculpaților au solicitat la unison, noului judecător Mihai Bălănescu, audierea tuturor martorilor din rechizitoriu, contestând deopotrivă cele trei acte de sesizare întocmite până acum de anchetatorii de la DNA, Parchetul General și Parchetul Militar al Tribunalului București. Apărătorii au susținut că au probe noi, dar și alți martori, care au fost prezenți cu o zi înainte de tragedie la pregătirea sălii, angajați ai clubului Colectiv care au asistat la montarea artificiilor. Practic, atât avocații inculpaților, cât și cei ai victimelor au contestat toată expertiza realizată până acum și au cerut readministrarea probelor, suplimentarea acestora cu noi înscrisuri, dar și audierea firmelor care au comercializat produsele pirotehnice, cereri cu care au fost de acord și procurorii.
Judecătorul Mihai Bălănescu, care a preluat soluționarea dosarului Colectiv după pensionarea primului magistrat, Valeriu Terceanu, a admis, în principiu, audierea persoanelor care au participat sau au asistat la montarea artificiilor înainte de concertul trupei Goodbye to Gravity. Este vorba despre cei doi artificieri, Viorel Zaharia și Marian Moise, precum și de un angajat al clubului, Viorel Stanciu, un debarasator care a prevăzut dezastrul, dar a fost ignorat. Acesta din urmă le-a relatat procurorilor, la urmărirea penală, că i-a prevenit atât pe cei care montau artificiile, cât și pe patroni că materialele s-ar putea aprinde.
„Serviciile au scăpat-o rău de data asta”
Elena Matei, în vârstă de 59 de ani, mama lui Dan Alexandru, tânăr care și-a pierdut viața în incendiu, a declarat pentru EVZ: „Serviciile au scăpat-o rău de data asta și nu s-au așteptat. Au fost tineri care au primit mesaje în care erau avertizați să plece sau să nu se ducă acolo, mesaje care ulterior au dispărut. Soțul meu tremură acasă când eu deschid gura prin fața tribunalelor, dar scenariul se adeverește. Nu avea cum să ardă atât de repede fără un intensificator. De ce s-a făcut expertiza la Petroșani, și nu de Armată? Cred că peste șapte ani tot aici ne vedem dacă nu mor. Au murit numai copii spumă, elita a ars acolo”.
Piedone acuză: Unele ambulanțe, întoarse din drum!
Fostul primar ar Sectorului 4, Cristian Popescu-Piedone, a scris pe pagina sa de Facebook un mesaj despre noaptea incendiului de la Colectiv. Piedone vorbește în mesajul său, intitulat „Declarație pe propria răspundere”, despre noaptea incendiului de la Colectiv, despre faptul că autoritățile au refuzat serviciul de ambulanțe private care „au fost întoarse din drum” și a lansat un atac la adresa mai multor politicieni, în frunte cu președintele Klaus Iohannis.
„E doar o bucată dintr-o altă viață, tot a noastră…iar viața a ajuns să fie o declarație pe propria răspundere, dar cine ar putea, pe propria răspundere, să vorbească despre ceea ce s-a întâmplat cu adevărat în noaptea de 30 octombrie 2015?
Poate un fost primar, care la câteva minute de la producerea tragediei s-a aflat acolo, căutând să ajute, să colaboreze cu celelalte instituții ale Statului, dar care a fost blocat în demersul său fiindcă orgoliile celor care le conduceau la vremea respectivă și care sunt și astăzi în primplanul vieții publice au fost mai puternice pentru aceștia decât dorința de a salva vieți!?
Am solicitat sprijin și am recomandat să se accepte sprijn de oriunde acesta putea fi acordat, însă, factorii de răspundere din autoritatea centrală (și se știu ei care sunt) au considerat, spre exemplu, că un organism precum Crucea Galbenă și societăți care au serviciu de ambulanțe private au fost întoarse din drum fără a fi lăsate să acorde primul ajutor, ar putea să strice ima ginea instituțiilor cu atribuții ale Statului, care ar fi putut părea neputincioase. Și neputincioase au fost. În primele minute vitale mulți răniți au fost transportați cu taxiuri și mașini personale , ale oamnenilor de bine ce au dat o mână de ajutor în acele momente.
Am pierdut din atenție scenariul fabricat
Plângându-ne durerea și căutând să găsim răspunsul pentru cele întâmplate, am lăsat ca niște șerpi deghizați în exponenți ai instituțiilor statului să rămână la fel de încolăciți în sistem, otravind spațiul public cu teorii și ipoteze menite să le salveze lor pielea. Într-o suferință publică uriașă, am pierdut din atenție scenariul fabricat de cei ce nici astăzi nu s-au vindecat de boala de a arăta cu degetul. Pe de altă parte, am auzit și eu, cu urechea unuia care a trăit pe viu această operație socio-morală pe cord, teorii și ipoteze care ar înfricoșa pe oricine are frica lui Dumnezeu. Oare cum e cu putință ca uzând de poziții înalte din angrenajul puterii, unii să fi uitat să fie oameni, sacrificând vieți cu bună știință? Oare ce a mai ars în acea noapte?
În mod cert, nu conștiința pe care oameni de stat și de guvern nu au avut-o vreodată. În încercarea de a-și salva imaginea și funcția, șiau pierdut aspectul uman si au ajuns neoameni. Cu toate acestea, nu au abandonat reduta. Îi mai vedem și astăzi, prin platourile de televiziune, dând sfaturi și dânduși cu părerea, pozând în implicați și empatici față de durerea celor care și-au pierdut la Colectiv tot ce aveau mai scump pe lume, lumina ochilor, copiii lor. Pentru acești oameni, viața nu mai merge înainte. Colectiv nu a fost și nu trebuie să rămână doar un incendiu într-un club. A făcut cineva în tot acest timp tot posibilul pentru ca astfel de tragedii să nu se repete? Nu! Nu! Nu!”, a scris Piedone pe Facebook.
Colonelul Radu, șocat că ieșirea secundară era legată cu lanțuri
Prim-adjunctul Inspectorului general al IGSU, colonelul Cristian Radu, spunea recent pe Digi 24: „Acolo a fost întradevăr un infern. În haosul creat în eveniment, în îmbulzeala creată era un telefon mobil cu o poză, o poză a unui telefon mobil și pe el scria MAMI! Acea imagine pe care nu poți să o uiți! Aspectul care pe mine m-a șocat, a fost cea de a doua ieșire, ieșirea adicentă care exista în acel club, era legată cu lanțuri.
Conștientizând tragedia acelor oameni care încercau să iasă printr-un spațiu îngust și care nu au mai reușit să o facă. Victimele nu au fost afectate de incendiul propriu-zis ci de substanțele extrem de toxice care din păcate au cauzat leziuni grave ale căilor respiratorii și arsuri pe suprafețe mari ale corpului de la acele picături, incandescente cu temperaturi extrem de mari, de sute de grade celsius care au intrat în contact direct cu pielea”.
280 de cluburi nu au nici azi autorizație pentru securitate la incendiu
La ora actuală, potrivit unei statistici a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, 280 de cluburi din România nu au autorizație pentru securitate la incendiu, din totalul de 1.200 de câte funcționează la nivel național. Situația este de tot râsul în condițiile în care autoritățile au aplicat în ultimii trei ani amenzi totalizând peste 70 de milioane de lei.
Dar problema siguranței contra focului tot nu a fost rezolvată. IGSU a întreprins peste 32.000 de controale în ultimii trei ani. Și nu numai în cluburi, ci și în mari magazine, în săli de spectacole, în hoteluri. Peste tot au fost găsite anomalii cu privire la securitatea la incendiu. De aici și cele 22.607 amenzi aplicate.
Cele mai grave deficiențe constatate au fost legate de instalațiile electrice improvizate, căile de evacuare neiluminate, lipsa hidranților, lipsa întreținerii mijloacelor tehnice pentru stingerea incendiilor.
117 obiective au fost închise
A fost aplicată și măsura închiderii acelor spații cu deficiențe foarte grave în securitatea la incendiu. Mai precis, 117 obiective, majoritatea cluburi și magazine. O parte dintre acestea, 67 la număr, au fost redeschise, după completa reamenajare. Specialiștii în prevenire recurg la implementarea măsurii complementare de oprire a funcționării atunci când, pe timpul verificărilor, constată depășirea numărului de utilizatori cu peste 10%, desființarea sau blocarea căilor de evacuare ori desființarea instalațiilor speciale de stingere, detectare, semnalizare și avertizare.
În condițiile modificării cadrului legislativ privind obținerea avizelor și autorizațiilor de securitate la incendiu, în perioada 2016-2018, s-au înregistrat în fiecare an creșteri ale solicitărilor în procente de până la 130% față de anul 2015”, se arată în comunicatul IGSU.
Prin obținerea autorizației de securitate la incendiu se certifică îndeplinirea cerinței fundamentale - securitate la incendiu - existența căilor de evacuare, a instalațiilor speciale de stingere, detectare, semnalizare sau desfumare, a celor de iluminat și a mijloacelor de apărare împotriva incendiilor.
În ceea ce privește construc țiile care funcționează fără autorizație de securitate la incendiu, IGSU și structurile subordonate reiterează necesitatea intrării în legalitate a acestor categorii de construcții și derulează permanent întâlniri cu reprezentanții autorităților publice locale.
Niciuna din cele trei secții de mari arși din țară nu este funcțională
Deputatul liberal de Timiș Pavel Popescu i-a cerut demisia ministrului Sănătății, Sorina Pintea, întrucât, susține acesta, la trei ani de la tragedia de la Colectiv niciuna din cele trei secții de mari arși din țară nu este funcțională, pentru nu au fost finalizate licitațiile pentru achiziționarea aparaturii.
Deputatul a explicat că Ministerul Sănătății a luat decizia de a se construi trei secții de mari arși în țară, deși România ar avea nevoie doar de una, dar care să fie funcțională. „O secție a fost dotată cu cabluri, o alta cu monitoare și alta cu paturi. E imposibil ca un ministru al Sănătății să declare că lucrurile se mișcă (...) În România nu există un pat de mari arși. Astăzi, marii arși din România sunt transferați prin bunăvoința unor voluntari”, a spus deputatul Pavel Popescu.
64 de morți și 186 de răniți
Incendiul din 30 octombrie 2015 a izbucnit în timpul unui concert susținut în clubul Colectiv de trupa rock bucureșteană Goodbye to Gravity, care își lansa albumul „Mantras of War”. Solistul Andrei Găluț este singurul membru al trupei care a supraviețuit tragediei. În urma incendiului și-au pierdut viața 64 de persoane, între care 27 în noaptea tragediei și 37 ulterior, în spitale din București și din străinătate.