Karl Marx invoca mereu caracterul ştiinţific al filosofiei sale sociale (idee repetată mecanic de ideologii comunişti de ieri şi azi). În realitate avea oroare de investigaţii, de contactul cu viaţa şi, în loc să meargă în fabrici să vadă cum trăiesc muncitorii, prefera să se folosească de statistici făcute de alţii, uneori cu cincizeci de ani în urmă. Selecta fapte care să-i ilustreze teoriile, nu îşi construia teoriile în funcţie de fapte.
Proceda ca un diletant, nu ca un om de ştiinţă, bântuit de fantasme ale distrugerii societăţii tradiţionale. Pleda înflăcărat pentru o revoluţie apocaliptică, obsesie vizibilă şi în versurile sale care, lipsite de valoare, au în schimb o valoare de document psihiatric. Asemenea idei – unele de o noutate absolută – găsim în cartea lui Paul Johnson, "Intelectualii" (carte admirabil tradusă din engleză de Luana Stoica).
Catolic conservator, fost consilier al lui Margaret Thatcher, Paul Johnson a fost (şi este) înainte de toate un publicist de mare clasă. În volumul "Intelectualii" el reconstituie biografia intelectuală a unor personalităţii care au vrut să schimbe lumea: în afară de Karl Marx – J.-J. Rousseau, Shelley, Ibsen, Tolstoi, Hemingway, Brecht, B. Russell, J.-P. Sartre.
Ei şi-au trăit viaţa cu totul altfel decât i-au îndemnat pe semeni să şi-o trăiască, fiind însufleţiţi de ambiţii, orgolii şi temeri rămase multă vreme nedescifrate. Această operaţie, de descifrare, o face cu o impresionantă cultură de umanist şi cu o sagacitate diabolică Paul Johnson.
★★ Renata Carageani, Nono, Bucureşti, Ed. Allfa, 2012 (proză fantasy).
★★★ Ştefan Doru Dăncuţ, Bărbatul la 40 de ani, vol. I, ed. a II-a, rev. şi ad., Sighetu Marmaţiei, Ed. Valea Verde, 2011.
★ Rodica Elena Lupu, Dincolo de timp, Bucureşti, Ed. Dacoromână, 2012 (roman)
Legenda
★★★★ Ar fi păcat să n-o aveţi în bibliotecă
★★★ Puteţi să o citiţi, în lipsă de altceva
★★ Nu pierdeţi nimic dacă nu o citiţi
★ Dăruiţi-o unui duşman