Circ la Kremlin: Numărul de jonglerie al lui Putin cu scaunele Puterii

Russian President Vladimir Putin, right, and Russian Prime Minister Dmitry Medvedev talk to each other prior to a cabinet meeting in Moscow, Russia, Wednesday, Jan. 15, 2020. The Tass news agency reports Wednesday that Russian Prime Minister Dmitry Medvedev submitted his resignation to President Vladimir Putin. Russian news agencies said Putin thanked Medvedev for his service but noted that the prime minister's Cabinet failed to fulfill all the objectives set for it. (Dmitry Astakhov, Sputnik, Government Pool Photo via AP)

Vladimir Putin a anunțat noi schimbări constituționale. Scopul este clar pentru toată lumea: perpetuarea sa la putere. Misterul este ce poziție își pregătește pentru a conduce Rusia.

Preț de mai bine de o oră, discursul anual despre Starea Națiunii al lui Vladimir Putin, de miercuri, nu s-a deosebit cu nimic de cele precedente.

Ca și în anii trecuți, Putin a venit cu diverse propunerie, de la cele menite să îi încurajeze pe ruși să aibă mai mulți copii, la combaterea sărăciei și stimularea creșterii economice.

Tot ca de obicei, premierul Dmitri Medvedev a avut probleme să nu ațipească

Curând, însă, el avea să aibă parte de o trezire brutală, arată o analiză a The Moscow Times.

Spre sfârșitul alocuțiunii de 80 de minute, Putin a început să vorbească despre o serie de modificări ale Constituției.

La trei ore după sfârșitul discursului prezidențial, Medvedev a anunțat în direct la televiziune demisia sa și a întregului său guvern.

Putin se află la jumătatea celui de-al doilea mandat prezidențial consecutiv, care se va sfârși în 2024, drept care au reapărut speculațiile pe tema modului în care acesta va încerca să-și prelungească șederea la putere, dat fiind că numărul de mandate consecutive al președintelui este limitat la două.

Observatorii din Rusia și din lumea întreagă au început să facă speculații dacă viitorul premier va fi succesorul lui Putin la Kremlin.

Putin însuși a fost numit prim-ministru de către Boris Elțîn în 1999, înainte de a-i lua locul în anul următor.

Una dintre opțiunile pe care Kremlinul le avea pe masă era de a propune modificarea Constituției pentru a permite președintelui să aibă un al treilea mandat, arată analiza Moscow Times.

Însă liderul rus, care se află la vârful puterii în Rusia de douăzeci de ani, a părut să respingă miercuri această variantă.

„Nu consider (limitarea la două mandate consecutive) drept o chestiune de principiu, dar sunt de acord cu ea”, a spus Putin miercuri.

Ceea ce nu înseamnă că el va lăsa puterea din mână în 2024.

Formulând propuneri menită să întărească Parlamentul și alte organisme guvernamentale, reducând în același timp puterile președintelui, Putin a părut să lase diferite portițe deschise pentru pozițiile pe care le-ar putea deține după ce va pleca de la Kremlin, au apreciat analiștii.

„Și-a creat o marjă de manevră mai mare”, a declarat consilierul politic Evgheni Mincenko.

Printre propunerile formulate de Putin, se numără și posibilitatea ca Duma de Stat, camera inferioară, să aibă puterea de a confirma candidatura premierului și a guvernului.

„Președintele va fi obligat să îi numească”, a declarat Putin. „Nu va avea voie să respingă candidații confirmați de Parlament.”

El a propus și ca guvernele regionale să colaboreze mai îndeaproape cu guvernul federal și a sugerat transformarea Consiliului de Stat – un corp consultativ care activează pe lângă președinte și pe care l-a înființat în 2000 – într-un organism guvernamental.

Cele 11 propuneri ale lui Putin ar urma să fie supuse aprobării prin referendum.

„Toate aceste modificări au scopul de a-i permite să-l domine pe succesorul său”, afirmă Tatiana Stoianova, cercetătoare la Carnegie Moscow Center, citată de Moscow Times.

După anunțul șoc de demisie al lui Medvedev, toată lumea așteaptă să vadă cine va fi înlocuitorul desemnat de Putin.

„Ar putea fi succesorul său sau ar putea fi pur și simplu cineva care să-i permită lui Putin să câștige timp”, spune Stoianova.

„Însă pentru a institui modificările constituționale pe care le dorește, Putin are nevoie de sprijin. Iar Medvedev devenise prea toxic”, adaugă analista, referindu-se la cota scăzută de încredere a fostului premier.

Dmitri Medvedev însuși a afirmat că „echilibrul puterilor” se va schimba în urma amendării Constituției, scrie TASS.

„În acest context, este evident că noi, ca guvern, trebuie să-i dăm președintelui țării noastre capacitatea de a lua toate deciziile necesare”, a spus premierul demisionar.

Mai târziu, miercuri seara, Vladimir Putin l-a prezentat pe Mihail Mișustin, o figură relativ puțin cunoscută, șeful Serviciului Federal de Impozite al Rusiei, drept noul premier.

Duma de Stat urmează să se pronunțe joi asupra propunerii lui Putin, 16 ianuarie.

„Este foarte probabil că Mișustin este doar un înlocuitor tehnocrat”, a spus Stoianova.

În ceea ce privește poziția pe care Putin o vizează pentru sine însuși, analista crede că este vorba despre șefia Consiliului de Stat, care, potrivit viitoarelor modificări constituționale, va căpăta puteri executive.

Consiliul are posibilitatea de a-și subordona diferite instituții, de la diverse niveluri, „de la guvernatori la administrația prezidențială, de la ministere la serviciile secrete”, spune Stoianova.

Prin urmare, Putin „ar putea avea o putere foarte mare, în același timp cu eliberarea sa de problemele cotidiene”, adaugă analista, precizând totuși că, „pentru moment, putem doar să facem presupuneri”.

Un alt prestigios politolog rus, Dmitri Oreșkin, crede că Putin este mult mai puțin subtil și dorește doar revenirea în postul de prim-ministru, pe care l-a mai deținut în 1999 și în 2008, când a făcut schimb de posturi cu Dmitri Medvedev, care a mers la Kremlin.

Indiferent de variantă, crede Oreșkin, Putin își pregătește cu atenție un succesor care să-i ia locul, pentru ca el personal să păstreze controlul din spatele scenei.

„Numele său de familie contează prea puțin”, spune Oreșkin. „Va fi un nou Medvedev.”