Premierul Marcel Ciolacu dorește ca Via Transilvanica să devină un motor de regenerare și de dezvoltare economică pentru cele peste 400 de sate și cătune pe care le traversează: „pentru aceasta, Guvernul va iniția un proiect de lege cu privire la instituirea și administrarea acestui nou tip de traseu”.
„M-am întâlnit astăzi cu Alin Ușeriu și Marcel Iureș, reprezentanții Asociației Tășuleasa Social, pentru a găsi – împreună! - cele mai bune soluții prin care Via Transilvanica. Acesta este primul traseu turistic pedestru de lungă distanță din România. Să poată fi dezvoltat și pus în valoare. Destinat exclusiv drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare, cu o distanță de 1.400 de km. Via Transilvanica va traversa România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin”, a scris Ciolacu pe Facebook.
Via Transilvanica – un impuls economic pentru cele 400 de sate
Premierul spune că își dorește ca Via Transilvanica să devină un motor de regenerare și de dezvoltare economică pentru cele peste 400 de sate și cătune pe care le traversează, localități care și-au păstrat nealterate patrimoniul natural, arhitectura și tradițiile.
„Iar, pentru aceasta, Guvernul va iniția un proiect de lege cu privire la instituirea și administrarea acestui nou tip de traseu turistic, traversarea anumitor tipuri de zone cu regim special și modalități de control pentru menținerea specificului traseului. Pentru a putea pe Via Transilvanica!”, a adăugat premierul Marcel Ciolacu.
Nouă încercare a României de a intra în Schengen. Planul lui Ciolacu
România se angajează într-un demers intens pentru a obține intrarea în zona Schengen în cursul acestui an, în ciuda opoziției exprimate în decembrie 2022 de către Austria față de aderarea țării noastre la spațiul de liberă circulație.
În această situație, premierul Marcel Ciolacu a subliniat că mai multe țări din zona Schengen au implementat verificări suplimentare la frontiere, motiv pentru care România nu ar trebui să își piardă optimismul, potrivit stiripesurse.ro.