Societatea administrată de omul de afaceri Ioan Ciocan a devenit, din 2005, omniprezentă la inundaţii, obţinând zeci de milioane de euro.
Firma Lescaci Com SRL, acuzată că a renovat un apartament al lui Laszlo Borbely, câştigă de şase ani lucrări cu încredinţare directă şi licitaţii de la Apele Române. Ioan Ciocan are filiaţie PSD - fiind ginerele fostului prefect social-democrat de Satu Mare şi actual deputat - făcând primele afaceri cu Ministerul Apărării Naţionale, pe vremea lui Ioan Mircea Paşcu, în guvernarea PSD. A continuat cu lucrări mari câştigate în Dobrogea, fiind un apropiat al grupului Mazăre-Nemirschi, când PSD deţinea ministerul Mediului. A primit lucrări prin încredinţare directă şi din partea guvernului PNL, după inundaţiile din 2008, prin HG-uri semnate de premierul Tăriceanu şi apoi, în 2010, după inundaţii, în timpul guvernării PDL. După inundaţiile din 2010, suma pusă la bătaie de Administraţia Naţională Apele Române (ANAR) a fost de 25 de milioane de lei pentru obiectivul: "îndiguire mal drept râu Siret pe tronsonul Şerbeşti, Siretu, Schieni, Săuceşti". În total 18 kilometri de diguri care să protejeze în viitor zona de inundaţii. Un alt contract guvernamental atribuit direct de către Administraţia Bazinală Bacău firmei Lescaci Com SRL se referă la "îndiguirea malului stâng al râului Siret în zona localităţilor Negri şi Prăjeşti, judeţul Bacău", estimată la 5,4 milioane lei. Iliescu: “Mi-au sărit toţi în cap" Lescaci Com din Satu Mare a făcut afaceri profitabile în toate guvernările din ultimii 11 ani. Un exemplu de profitabilitate maximă este reprezentat de faptul că societatea lui Ciocan a câştigat, în ultimii şase ani, 20% din licitaţiile organizate de Administraţia Bazinală Someş Tisa cu sediul în Cluj Napoca. Din cele 54 de licitaţii organizate în perioada 2005-2011, Lescaci Com SRL a câştigat 11. Valoarea acestor contracte este de 16.8 milioane lei, adică în jur de 4,2 milioane de euro. Prosperitatea lui Ciocan a continuat şi în timpul guvernării Tăriceanu. După inundaţiile iulie-august 2008, guvernul de atunci a emis două hotărâri, 833 şi 834 din august 2008, prin care s-au alocat aproximativ 20 de milioane de euro pentru lucrări de refacere a digurilor şi alte construcţii hidrotehnice. În 2009, secretarul de stat pentru relaţia cu Parlamentul, Valentin Iliescu, atrăgea atenţia asupra existenţei unui raport al Curţii de Conturi în care se semnalau ilegalităţile comise privind acordarea de contracte unor firme, între care şi Lescaci Com SRL. Acum, Valentin Iliescu spune că nu mai ştie nimic de acel raport şi că toţi i-au sărit în cap pentru că a avut curajul să pomenească de un document care nu a mai ajuns la Parlament niciodată. La Tisa s-a furat ca în codru În raportul Curţii de Conturi se făcea referire la modul cum se furau banii publici destinaţi consolidării sau reconstruirii digurilor. Un exemplu este "Consolidare de mal râu Tisa la Săpânţa, judeţul Maramureş“. În zona respectivă, din cauza presiunii râului a apărut o breşă de 380 de metri. Comisia de specialişti a aprecizat că pentru repararea acesteia erau nevoie de 510.000 lei. Surpriza uriaşă a venit în momentul în care ANAR a trimis la Ministerul Mediului un raport în care breşa s-a mărit la 1.200 de metri. Valoarea reparaţiilor alocată de Ministerul Mediului a fost de 11.8 milioane de lei. La fel s-a întâmplat şi în cazul consolidării "mal râul Tisa, la Lacul Raţelor". În zonă a existat o breşă de 240 de metri care a devenit de 2.250 metri, valoare iniţială de 590.000 de lei ajungând la 10.5 milioane lei. Evenimentele aveau loc în timpul guvernării PNL. Printre subcontractanţi se afla şi Lescaci Com.
10,5 milioane lei suma la care a ajuns o îndiguire, după o esti mare iniţială de doar 590.000 de lei. Din lucrare s-a înfruptat şi Lescaci Com
PLĂŢI 2005-2011
36 de milioane de € pentru Ciocan
Firma Lescaci Com SRL a decontat de la Administraţia Naţioanlă Apele Române (ANAR), din 2005 şi până în prezent, lucrări în valoare de aproximativ 36 de milioane de euro. Aceasta a încheiat 50 de contracte în perioada 2005-2009 şi 14 contracte din 2010 şi până în prezent, potrivit directorului ANAR, Csaba David. Contractele au fost parafate fie în urma unor licitaţii, fie în urma unor hotărâri de guvern, care au fost date de Executiv din cauza unor inundaţii. Cele din urmă, prevedeau încheierea unor contracte de lucrări de urgenţă, adică prin încredinţare directă.
Directorul ANAR: "Contractele sunt multianuale"
"Contractele sunt multianuale, nu au fost toate încheiate anul acesta sau în 2010. Nu este singura societate care reabilitează lucrări de protecţie împotriva inundaţiilor. Sunt 15-20 mai importante. În funcţie de an, unele au mai multe, altele mai puţine", a explicat directorul ANAR.
Numai anul acesta, până la sfârşitul lunii iunie, societăţii i-au fost decontate aproximativ 11 milioane de euro, bani care sunt şi pentru contracte încheiate în anii anteriori. "Aceştia au respectat o documentaţie de licitaţie. Din moment ce nu s-a contestat licitaţia, nu văd nici o problemă", a mai spus David Csaba (foto).
Cert este că societatea a obţinut contracte, din 2005 şi până în prezent, de la nouă Administraţii Bazinale, din cele 12 existente. "Societatea nu are contracte cu Administraţiile Crişuri, Mureş şi Argeş-Vedea. În rest are peste tot. Din societate fac parte specialişti care au lucrat la marile proiecte hidrotehnice din România înainte de ’89", a mai spus directorul Apelor. Acesta a adăugat că licitaţiile se fac în teritoriu, şi nu la Bucureşti.
CITIȚI ȘI:
- Capitalismul de cumetrie de la Ape. Borbely neagă implicarea
- Emil Boc: "Borbely rămâne ministru. Împotriva lui nu a fost începută o anchetă oficială"
- Ipoteză șoc în cazul Laszlo Borbely. Este implicată USL în instrumentarea dosarului de către DNA Oradea?
- Laszlo Borbely, susţinut de UDMR. Kelemen Hunor: Simple zvonuri. Este ministru cu drepturi depline şi aşa va rămâne
- Lakatos, despre scandalul Borbely: "S-a deschis sezonul la pescuit și vânătoare de lideri UDMR"
Recomandările noastre
