„Pentru a reconstrui țara vom avea nevoie de 750 de miliarde de dolari, o sumă pe care o vom folosi pentru a finanța 850 de proiecte care vor reda țării un aspect locuibil”, a declarat premierul ucrainean Denys Shmyhal la „Conferința pentru Recuperarea Ucrainei 2022”, un eveniment desfășurat la Lugano, în Elveția, în perioada 4-5 iulie.
În intenţiile Kievului, cea mai mare parte a finanţării va trebui să provină dintr-o singură sursă, „adică de la Federaţia Rusă şi oligarhii săi, ale căror active în Europa sunt estimate între 300 şi 500 de miliarde de dolari”, a declarat premierul ucrainean, adăugând apoi că restul va proveni „din împrumuturi avantajoase de la organizații financiare internaționale și țări prietene, din investiții din sectorul privat și din bugetul intern al Ucrainei”. Un proiect ambițios care, însă, nu pare ușor de implementat, având în vedere obstacolele politice și de reglementare, scrie ilfattoquotidiano.it.
Intențiile ucrainene s-au lovit încă de la început de o serie de obstacole. „Desigur, putem încălca o lege fundamentală precum dreptul la proprietate. Dar trebuie să creăm baza legală”, a declarat președintele Confederației Elvețiene, Ignazio Cassis, într-o conferință de presă comună cu Shmyhal.
Chir daca opoziția Bernei vizavi de acțiuni decisive asupra mărfurilor rusești este deja bine cunoscută, se estimează totuși că averea oligarhilor din Confederație ajunge la 190 de miliarde de euro. Secretarul Trezoreriei Statelor Unite, Janet Yellen, a declarat că „tezaurizarea rezervelor Moscovei nu este ceva de luat în considerare cu ușurință”, la fel și Simon Hinrichsen, profesor la London School of Economics,care într-un interviu pentru Financial Time a adeclarat.
„În esență ar fi o acțiune care elimină sistemul de economie politică internațională pe care l-am instituit de-a lungul deceniilor”. Un adevărat Rubicon politic a cărui trecere ar provoca efecte imprevizibile. După cum spune Mark Lattimer, directorul ONG-ului Centrul de încetare a focului, într-un articol din The Guardian, „obligația legală de a plăti despăgubirile revine mai mult Rusiei, însă este evident că nu va plăti din proprie inițiativă. În plus, nici Curtea Internațională de Justiție, nici Curtea Penală Internațională, nici Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu sunt în măsură să acorde reparații în măsura cerută de conflictul din Ucraina”.
Cine va plăti pentru reconstrucția Ucrainei
Acesta este și motivul pentru care, conferința programată pe 14 iulie la Haga, în Olanda, între Uniunea Europeană și Curtea Internațională de Justiție privind crimele rusești din Ucraina riscă să fie în zadar. Pe lângă obstacolele legale, există într-adevăr lipsa unei structuri capabile să transfere valoarea bunurilor sechestrate de la ruși din țările occidentale în Ucraina, fără a uita că în Europa fiecare țară are propriile reguli în ceea ce privește bunurile sechestrate. Din acest motiv, Uniunea lucrează deja din luna mai la un pachet de reguli care să facă din sustragerea de la sancțiuni o infracțiune europeană, oferind astfel diverselor state UE temeiul juridic de care au nevoie pentru a confisca bunurile în cauză. Un proces care riscă însă să fie lung.
Sechestrarea bunurilor oligarhilor ar putea fi o procedură lungă
Există așadar o posibilitate ca Rusia să plătească pentru daunele cauzate în Ucraina? Sechestrarea bunurilor oligarhilor ar putea fi o procedură lungă și nu lipsită de obstacole, la fel și cea a averii Băncii Centrale Ruse, care deține circa 296 de miliarde de euro pe continentul european și a cărei sechestru ar crea un precedent. Tentativa ucraineană de a da vina pe Rusia pentru daunele asupra mediului cauzate de atacul său poate fi în schimb ceva mai norocoasă.
În iunie, site-ul Politico Europe a raportat cum grupul operativ de 100 de persoane creat de Kiev adună dovezi ale crimelor împotriva mediului ale Moscovei , crime care, conform estimărilor inițiale, ar valora în jur de 6,6 miliarde de euro, dar care nu sunt ușor de atribuit. „Pentru a fi etichetate drept infracțiuni, daunele aduse mediului trebuie să fie grave, larg răspândite, pe termen lung și intenționate, ceea ce este foarte greu de dovedit în instanțele internaționale”, a declarat Anna Ackermann, cofondatorul ONG-ului Ecoaction Ucraina. Un puzzle care, cel puțin pentru moment, nu a fost încă rezolvat. (Rador)