Premierul Sorin Grindeanu s-a înconjurat la Palatul Victoria de o echipă de consilieri tineri, cu profil tehnocrat, apropiaţi de domeniul comunicaţiilor pe care însuși Grindeanu l-a păstorit în trecut. EVZ vă prezintă biografia sfătuitorilor personali ai prim-ministrului

Grindeanu şi-a ales director de cabinet pe Monica-Laura Ion, un apropiat al fostului ministru PSD al Comunicaţiilor, Dan Nica. Ion a intrat în Guvern în 2012, în primul cabinet Victor Ponta, în funcţia de consilier principal la Ministerul Comunicaţiilor condus de Nica. În 2013 este promovată secretar general adjunct al aceluiaşi minister şi primeşte indemnizaţii ca membru în C.A. al Romtelecom, dar şi la Poştă şi la Romfilatelia, timp de un an de zile. Soţul ei, Ion Columb Ciprian, lucrează la Societatea Naţională de Radiocomunicaţii. Ea este acţionar la firma gălăţeană SC.Plase Pescăreşti.

Filiera informaţională

Tot de la ministerul Comunicaţiilor a fost „racolată” în poziţia de consilier tânăra Simona- Gabriela Baltag (25 de ani). Ea a fost angajată începând cu anul 2004, pe postul de consilier, la ministerul Societăţii Informaţionale, în cadrul Direcţiei Agenda Digitală.

Fostul şef de cabinet al lui Grindeanu din vremea când acesta era ministru al Comunicaţiilor în Guvernul Ponta, Florin Baranga, totodată fost consilier personal al lui Grindeanu, a fost cooptat acum drept consilier la cabinetul premierului. Anterior colaborării cu ministrul Grindeanu, Baranga a fost „colaborator birou parlamentar” pe vremea când premierul era deputat PSD.

Şcolit de SRI, ridicat de Plumb

Premierul l-a mai numit consilier de stat în cadrul aparatului său propriu de lucru pe fostul ministru al Fondurilor Europene, Marius Nica (36 de ani). Originar din Braşov, Nica a fost vehiculat ca posibil prim-ministru „tehnocrat” al PSD după alegerile parlamentare.

Licenţiat în Jurnalism şi absolvent al Facultăţii de Informaţii a SRI, Marius Nica are un masterat în Administraţia Afacerilor la ASE şi altul în Geopolitică la SNSPA. Începe să lucreze ca ofiţer în Ministerul Apărării (2003- 2008), după care este preluat consilier la cabinetului europarlamentarului PSD Rovana Plumb (2008-2012).

În 2012, când Plumb ajunge ministrul Mediului, el devine directorul ei de cabinet, după care este avansat secretar general al ministerului. Tot în 2013, el devine preşedinte al Consiliului de Administraţie al Loteriei Române. În 2014, Nica se mută după Rovana Plumb la ministerul Muncii, unde e numit tot secretar general. În 2015 ajunge ministru al Fondurilor UE şi este păstrat şi în Guvernul tehnocrat, de către Dacian Cioloş, ca secretar general al aceluiaşi minister.

„Copilul” lui Hrebenciuc

În echipa de consilieri ai lui Grindeanu a fost cooptat şi Vladimir Ionaş (31 de ani), sociolog la firma de sondaje „Avangarde”, condusă de Marius Pieleanu. Firma a colaborat cu PSD în domeniul cercetării electorale, iar Pieleanu este naşul de cununie al lui Ionaş.

Soţia lui Ionaş, Claudia- Elena, a fost numită în februarie 2012 purtător de cuvânt al preşedintelui României Traian Băsescu şi a lucrat din 2008 până în 2014 la Departamentul de Comunicare de la Cotroceni. Vladimir Ionaş lucra, în 2014, la cabinetul fostului deputat PSD Viorel Hrebenciuc, supranumit „sforarul” partidului, la acea vreme vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Ponta, consilier de ocazie

Fostul premier Victor Ponta a explicat, ieri, că la întâlnirea pe care a avut-o cu Grindeanu luni, la Palatul Victoria, nu i-a dat acestuia sfaturi. „Am fost plecat din ţară o perioadă destul de lungă şi am promis când mă întorc în ţară că mă întorc să îl vizitez. L-am vizitat (...) Nu sfaturi, am vorbit, mai ştiu şi eu câte ceva despre guvernare”, a declarat Ponta. Întrebat dacă se pune problema preluării vreunui portofoliu de ministru, el a spus: „Nu cred”. „Sunt convins că dl. Iohannis va fi foarte fericit să mă propună prim-ministru”, a precizat el ironic. Guvernul a transmis Evenimentului zilei că întâlnirea a fost solicitată de Grindeanu şi că cei doi au vorbit despre „bugetul de stat pe 2017, absorbția fondurilor europene, pregătirea României în perspectiva preluării președinției Consiliului Uniunii Europene, în 2019”, dar şi „alte teme de pe agenda Guvernului”.