Averile miliardarilor lumii au ajuns la cifra uriașă de 10.200 de miliarde de dolari în timpul crizei sanitare, a constatat un raport al băncii UBS şi al cabinetului de consultanţă PwC, dat publicităţii miercuri, 7 octombrie. O creştere a bogăţiei care arată în ce măsură pieţele financiare joacă rolul de accelerator al inegalităţilor în timpul crizelor.Iată ce notează France 24.
Elon Musk, excentricul patron al Tesla sau SpaceX, a profitat financiar din plin de pandemie. În timp ce înjura pe Twitter măsurile de distanţare socială, şi-a mărit averea de patru ori, aceasta crescând cu 76 de miliarde de dolari şi atingând 103 miliarde de dolari.
Deşi este miliardarul care s-a îmbogăţit cel mai mult între aprilie şi iunie, e departe de a fi singurul. Averea ultra-bogaţilor a crescut cu 27,5% ajungând la 10.200 de miliarde de dolari, au constatat banca elveţiană UBS şi cabinetul de consiliere PwC în raportul lor pe 2020 privind miliardarii, publicat miercuri, 7 octombrie. Un nivel de avere record pentru cei 2.000 de miliardari studiaţi de autorii raportului, care arată un contrast izbitor cu milioanele de indivizi care şi-au pierdut locul de muncă din cauza crizei sanitare sau cu milionul de francezi care au intrat în sărăcie în această perioadă.
Regii Tech
La fel ca patronul Tesla, conducătorii companiilor din sectorul tehnologic au câştigat cei mai mulţi bani în ultimele luni, subliniază autorii raportului. Dacă UBS şi PwC evită să citeze nume, e suficient să consulţi indicele miliardarilor al Bloomberg pentru a constata că Jeff Bezos (Amazon), Mark Zuckerberg (Facebook), Jack Ma (Alibaba) sau Steve Ballmer (ex-PDG al Microsoft) sunt marii câştigători ai momentului.
Şi aceştia nu s-au îmbogăţit vânzand mai mult. Acest mare salt înainte al averii miliardarilor provine esenţialmente de pe pieţele financiare, subliniază raportul.
Pe de o parte, magnaţii tech au profitat de profundele schimbări pe care criza sanitară şi perioada de izolare le-au adus în obiceiurile de consum şi de muncă. Succesul aplicaţiilor de videoconferinţe, ca Zoom, al platformelor de comerţ online, ca Amazon, au convins investitorii să mizeze pe tot ce străluceşte tehnologic. "Valorile tech au fost primele care au crescut pe Bursă şi ele au câştigat mult mai mult decât celelalte, ceea ce le-a accentuat avansul", confirmă Alexandre Baradez, responsabil cu analizele economice pentru cabinetul de consultanţă finanicară IG, contactat de France 24. Şi cum aceşti PDG deţin adesea părţi din companiile lor, au profitat din plin de acest avânt pe Bursă spre tech.
Acţiuni, what else?
Pe de o parte, "pieţele financiare au contribuit, ca în orice criză, la creşterea inegalităţilor", subliniază Alexandre Baradez. La începutul pandemiei, Bursele au suferit, înregistrând scăderi de circa 20%, ceea ce a reprezentat "o oportunitate pentru investitori", notează analistul financiar. Dar pentru a cumpăra în plină criză, trebuie să ai forţă să-ţi asumi riscul de înregistra pierderi până îşi revine Bursa. Cu alte cuvinte, doar cei mai bogaţi îşi puteau permite să investească mult în plină furtună financiară.
Când a început să se îmbunătăţească conjunctura bursieră, începând din aprilie, aceşti miliardari au profitat mai mult decât ceilalţi. "Trebuie să recunoaştem că au curaj", a afirmat pentru "Guardian" Josef Stadler, oficial al UBS Global Family Office, departamentul care gestionează relaţiile cu clienţii cei mai bogaţi.
Curaj? Desigur, dar mai e şi ceea ce Alexandre Baradez numeşte efectul... “Tina”, altfel spus “There is no alternative” (nu există alternativă). Aceşti super-bogaţi au portofolii care trebuie investite ca să producă bani... dar unde? Obligaţiunile de stat, adică datoria suverană, aduc foarte puţin, deoarece băncile centrale emit multe cu dobândă foarte mică, pentru a strânge bani să-şi finanţeze planurile de relansare.
Imobiliarul nu este nici el prea atractiv în vreme de criză "căci cumpărătorii caută tot mai mult să cumpere în afara marilor centre urbane pentru a avea aer", aminteşte analistul IG. Centrele oraşelor, unde se găseşte imobiliarul de lux care este plasamaentul prin excelenţă al marilor averi, nu este atractiv în acest moment. "Rămân deci acţiunile", conchide Alexandre Baradez.
Înapoi?
În vreme de criză, plasamentele în acţiuni - în general considerate mai riscante - se dovedesc aproape mecanic foarte profitabile pentru cei care dispun de mijloace. "Structura mecanismelor de apărare a economiei şi de relansare a activităţii în vreme de criză favorizează companiile mari", rezumă Alexandre Baradez. Autorităţile publice vor căuta să salveze înainte de toate băncile şi grupurile mari, care au cei mai mulţi angajaţi şi a căror pondere economică este cea mai importantă. Pieţele finanicare o ştiu, ceea ce face ca atunci când băncile centrale îşi pun în mişcare politica de salvare a economiei, acţiunile acestor grupuri mari să urce cel mai repede.
Şi oamenii obişnuiţi nu-şi pot permite să profite de această pomană, căci şi când bursele sunt jos, acţiunile marilor grupuri rămân scumpe. Această tendinţă nu face decât să se accentueze în folosul celor mai bogaţi: de la criza din 2008, "deţinerea numărului de acţiuni de către particularii cei mai bogaţi nu a făcut decât să crească", aminteşte Alexandre Baradez.
Acest efect multiplicator al inegalităţilor Bursei în timpul crizei avantajează miliardarii până la un punct. "Există un risc real ca această acumulare de bogaţie într-un moment atât de sensibil să exaspereze anumite părţi ale populaţiei", recunoaşte Josef Stadler, bancher al UBS. Astăzi, ideea unei răsturnări de situaţie - social, reglementar - împotriva celor mai bogaţi pare absolut posibilă.
Dar dincolo de ipotetica revoltă populară contra ultra-bogaţilor, această creştere inedită a bogăţiei miliardarilor este mai ales o problemă democratică, crede Alexandre Baradez. În opinia lui, această tendinţă "împinge electoratul din ce în ce mai mult în braţele extremelor". Şi faptul că raportul UBS şi PwC notează că doar un miliardar din zece s-a angajat, public, să verse o parte din averea sa pentru susţinerea eforturilor de apărare a economiei nu va îmbunătăţi, desigur, imaginea lor în ochii opiniei publice.
Autor: Sébastian Seibt
Traducere: Rador