Întrebarea a apărut brusc, în timp ce tastam pe Google cuvântul ”Florin” (doream să adăug Piersic). M-am izbit de o realitate la care cu greu m-aş fi gândit: primul rezultat a fost Florin Salam. Şi al doilea, şi al treilea şi chiar al cincilea. Maestrul Piersic era abia al şaselea în ”ierarhia” căutărilor pe Google după cuvântul ”Florin”, cu 128.000 de rezultate. De aproape opt ori mai puţine decât cântăreţul de manele Florin Salam.

Vinerea aceasta, un studiu al companiei MediaIQ a dezvăluit un procent identic care desparte două persoane publice din medii diferite: Bianca Drăguşanu, cunoscută pentru că a fost ”blonda lui Bote”, este, la rândul ei, de opt ori mai populară decât omul de cultură şi fost ministru al Educaţiei, Andrei Marga. Atunci a revenit, mai puternic, întrebarea: Cine ne sunt vedetele?

Răspunsul l-am căutat la alte trei persoane publice, fără pretenţii de vedete, dar care, prin natura profesiei, intră sau au intrat, la un moment dat, în contact cu  ele.

Cu fusta scurtă şi pe bani puţini

Adriana Bahmuţeanu stă ”la şuetă” cu vedetele în faţa camerelor de filmat. Cu toate acestea, jurnalista de monden susţine cu tărie că ”în România numai piţipoancele ajung vedete”, criteriul de selecţie fiind unul foarte simplu şi bazat pe ”teoria celor trei S” – sex, scandal şi sânge.

”Numai cine se dezbracă în faţa camerelor ajunge vedetă. Şi, până la urmă, cum să poţi să numeşti ”vedetă” o piţipoancă din tabloide care pozează dezbrăcată pentru maximum 500 de euro pe lună?”, întreabă Adriana. Tot ea spune că adevăraţii oameni de valoare nu au nevoie şi nu sunt catalogaţi cu titlul de ”vedetă”.

”Este vedetă Marcel Iureş? El joacă la Hollywood, bravo! Câţi oameni îl recunosc pe stradă pe scriitorul Mircea Cărtărescu?”.

Şi, totuşi, vedetele cu fusta scurtă sunt promovate... ”Pentru că asta vor oamenii să vadă”, explică Adriana Bahmuţeanu. Tot ea spune că, în afară de criteriul valorii care face o vedetă adevărată, este important şi cel financiar.

”În afară de moralitate şi valoare, o vedetă adevărată trebuie să aibă un statut financiar bun. Vedetele reale din Statele Unite, de exemplu, trăiesc foarte mult timp după ce s-au retras din banii pe care i-au câştigat de-a lungul carierei”, mai spune realizatoarea TV. Ea consideră că, în tot acest tablou dezolant, cu strălucire aparentă, cel mai grav este că astfel de personaje devin modele sociale.

”Astfel s-a ajuns ca fetiţele să se viseze Alina Plugaru, Sânziana Buruiană sau Gina Pistol, în timp ce băieţii îşi doresc să devină Guţă sau Gigi Becali” – Adriana Bahmuţeanu.

Şocul blondelor platinate şi fără minte

Doamna Rodica Popescu Bitănescu ne-a povestit cum a căzut în capcana frumuseţii contrafăcute.

”Am fost admiratoarea unor fete superbe, blonde – ulterior am aflat că erau vopsite – care, atunci când au deschis gura să vorbească, m-au şocat. Domnule, erau agramate, tâmpite chiar!”, a spus amuzată marea actriţă.

În ceea ce priveşte statutul de vedetă adevărată, acesta se câştigă, fără drept de apel, prin valoare. În rest, vedetele de mucava sunt formate şi crescute de televizor, care, spune artista, are puterea de a lansa vedete de 24 de ore. ”Cu cât spui mai multe prostii sau şochezi prin ţinută atunci când apari la televizor, cu atât mai repede devii vedetă”, spune Rodica Popescu Bitănescu.

Iar vedetele din generaţia părinţilor sau bunicilor noştri ”se făceau cu mult mai mult chin decât acum”. ”Se muncea mult ca să ajungi vedetă. Munceai mult să apari pe scenă, în spectacole. De televizor nu mai vorbesc. Trebuia să fii printre cei mai buni, asta e clar”, îşi aminteşte actriţa.

Însă, şi atunci, ca şi acum, vedeta rezista numai atâta timp cât avea un public în spate. Iar publicul le trădează foarte uşor pe tinerele ”vedete”. ”Chiar şi pe noi, actorii deja consacraţi, care suntem consideraţi mari, ne trădează uşor”, spune actriţa şi regizoarea Rodica Popescu Bitănescu.

Întrebată ”Cine este de vină pentru apariţia falselor vedete?”, aceasta răspunde: ”Ratingul!” Şi nu este de acord că oamenii sunt cei care cer să vadă circ la televizor. Ei doar învaţă să se obişnuiască cu ce li se oferă, iar tânăra generaţie este, contrar foarte multor opinii, inteligentă.

”Tinerii noştri nu sunt proşti. Sunt doar prost educaţi.” – Rodica Popescu Bitănescu. Publicul, singurul care contează

Editorul de modă Ovidiu Buta vede un echilibru şi, totodată, necesitatea unui melanj între două generaţii de vedete.

Prima, cea de dinainte de Revoluţie, era formată strict pe principiul talentului.

”Pe atunci, nu exista industria showbizului, aşa că singura recunoaştere era cea a publicului, iar ea se obţinea prin concerte. Până la urmă, nu poţi trăi fără ajutorul publicului”, este şi opinia lui  Ovidiu.

În ceea ce priveşte tânăra generaţie de vedete, aceasta s-a construit pe imagine, pe expunere publică excesivă, pe scandaluri şi, mai ales, pe lipsă de talent. Din punctul de vedere al jurnalistului, important este ca, până la urmă, prima generaţie să înveţe de la cea de acum, pentru că există vedete din prima ariergardă care nu au mai putut ţine pasul cu timpurile  şi au fost părăsite de public.

”Câţi artişti din prima generaţie au site-uri? Câţi au fan club?”

O singură excepţie, conform părerii lui Ovidiu, este Loredana Groza, care s-a reinventat în permanenţă, păstrându-şi nepătat statutul de vedetă câştigat înainte de Revoluţie.

Este, de exemplu, Dan Puric o vedetă?

”Cu siguranţă este o vedetă, mai ales pentru targhetul său. Alţii, însă, ar putea să nu îl perceapă aşa pentru că nu are expunere mondenă”, răspunde fashion editorul. El adăugă că, indiferent de generaţie, statutul de vedetă este meritat de cei care ştiu să ia ce este mai bun din ambele categorii.

Cine credeţi că merită statutul de vedetă în România?