Dacă, până acum câţiva ani, doamnele şi domnişoarele primeau de 1 Martie ghiocei şi mărţişoare, bijuteriile şi cadourile practice sunt acum la mare căutare. Va fi înghiţită această tradiţie de supermarketuri?Cei care au la vânzare mărţişoare povestesc că femeile poartă din ce în ce mai puţin tradiţionalul mărţişor, iar afacerea lor nu mai este la fel de rentabilă ca în anii trecuţi.

Vântul de ieri nu i-a speriat pe comercianţii stradali care doreau să-şi vândă mărţişoarele şi obiectele-kitsch pe care le aveau. „Nu putea să fie frumos şi astăzi?“, îi spune o comerciantă colegei de tarabă. „Vă pun aceeaşi broşă, dar în ambalaj diferit, la acelaşi preţ“, încearcă o vânzătoare să atragă un client câţiva metri mai departe.

„E crin imperial alb, o frumuseţe“, îşi lăuda o florăreasă marfa. „Superofertă!“, „La fiecare mărţişor oferim şnur şi plic!“, se auzea dintr-un colţ, în timp ce câteva doamne se înghesuiau la o tarabă cu bijuterii din pietre naturale. Tradiţionalii ghiocei se vindeau la margine de drum, din cutii de carton, la 1 leu buchetul, iar coşuleţele direct din sacoşe, la 4 lei. Tradiţia fără profit Mărţişorul vesteşte venirea primăverii. „Miza este în primul rând sărbătorirea eternului feminin, care simbolizează maternitatea, viaţa, tot ceea ce este profund şi misterios în cosmologia umană. Este sărbătorită la fiecare început de primăvară, prin oferirea unui mărţişor. Este extrem de important. 1 Martie este un pretext de a reînnoi, de a reconfirma raporturile cu ceilalţi“, este de părere sociologul Hanibal Dumitraşcu.

Mărţişorul cu şnur alb şi roşu, purtat odată de femei, pare că a dispărut. Comercianţii de mărţişoare spun că, faţă de anii trecuţi, afacerea le-a mers mult mai prost. Lenuţa Croitoru fabrică mărţişoare de 18 ani.

„La început le făceam din PNA, cum era pe vremea lui Ceauşescu. Am început pentru că aveam nevoie de bani, apoi a mai fost şi pasiunea. Lucrez acasă când am timp liber şi mă deconectează. Fac asta în tot timpul anului, pentru că lucrez pe goblen, iar altfel nu aş avea timp să fac o cantitate care să fie rentabilă. Am făcut mărţişoare din piele, din lână de oaie, din blăniţă, din lemn şi acum m-am specializat în goblenuri. Pe măsură ce trece timpul, trebuie să inovezi, să scoţi ceva nou. Omul cere altceva de la an la an“, susţine comercianta.

Valentina Filipescu are 52 de ani şi face mărţişoare de ani buni, de dinainte de '89. „Eu şi cu domnul de alături suntem singurii care mai facem aşa ceva. Restul sunt cumpărate din angro. Mai nou, chinezii le vând gata ambalate, ştiu să facă şi şnururi, ba chiar să scrie şi urările“, spune ea. Tradiţionalul şnur s-a modernizat şi el: de dimensiuni mari şi foarte mari, care poate fi purtat la mână sau la gât, cu dantele sau floricele, cei care îl comercializează spun că se vinde bine. „Se pun la gât, de mijloc, lumea cumpără“, susţin ei. La vremuri noi, obiecte noi Cei care au la vânzare mărţişoare povestesc că femeile poartă din ce în ce mai puţin tradiţionalul mărţişor, iar afacerea lor nu mai este la fel de rentabilă ca în anii trecuţi. „E o afacere bunicică, dar nu foarte bună. Anul acesta a mers mai slab“, spune Petre Bojă, care vinde mărţişoare din răşină.

„Faptul că 1 Martie a picat anul acesta într-o zi de sâmbătă ne-a afectat vânzările, pentru că nu toată lumea mai simte obligaţia să ofere un mărţişor abia luni. E mai mult inimă decât profit. Noi continuăm, mai facem un ban, care totuşi contează. Nu mult, dar contează“, spune o altă comerciantă. „Nu este o afacere, este un mod de a supravieţui. Fac asta pentru că îmi place, dar şi de nevoie“, adaugă Valentina Filipescu. De exemplu, Tatiana Şaghina, din Republica Moldova, vinde maşini din lemn şi cutii pentru bijuterii şi, spune ea, afacerea este profitabilă.   „Le-am cumpărat dintr-un angro. Vând vecinii mărţişoare şi am vrut ceva mai deosebit pentru clienţii care sunt mai pretenţioşi“. Florentina Preda, care are taraba plină mai mult de căni, pluşuri şi eşarfe, decât de mărţişoare, spune că este mulţumită de vânzările pe care le-a avut. „Foarte bine merg cănile astea haioase. Şi toate suvenirurile: mărgele, cercei, care se fac cadou de 1 Martie“.

Deşi se afla în Bucureşti pentru că a participat la un târg de obiecte tradiţionale, Daniel Martalogu, 61 de ani, a profitat de ocazie pentru a-şi vinde „căsuţele din lemn, făcute numai din cuţit“, din diferite zone ale ţării. El le-a adăugat şnur şi oferea celor care cumpărau şi un mărţişor. Comercianţii profită Mihai, 23 de ani, căuta ieri un cadou special pentru iubita lui. El intenţiona să meargă într-unul din târgurile organizate special cu această ocazie în Capitală sau într-unul din marile centre comerciale. De exemplu, Andreea Mihai, director de marketing la Carrefour Militari, ne-a declarat că vânzările la produsele cosmetice au crescut în această perioadă cu 35%.

Pentru un plus de profit, supermarketul a oferit ieri un cadou doamnelor care au trecut pe la casa de marcat. Mai mult, până pe 10 martie, preţurile la produsele de machiaj s-au redus cu 25%, iar produse cu seturi cosmetice la preţuri speciale şi-au făcut loc în rafturile magazinului. La unele seturi, vânzările au crescut chiar şi cu 400%, susţine Andreea Mihai.

Oferte speciale în această perioadă au fost şi la bijuterii. Sociologul Hanibal Dumitraşcu atrage atenţia asupra capcanei acestei sărbători. „Se vede cu ochiul liber că 1 Martie a devenit comercial. De câte ori vorbim de o sărbătoare de genul acesta, comercialul îşi face loc. Negustorii majorează preţurile la te miri ce. Este un pretext de care profită pentru a-şi spori vânzările. De multe ori, este deturnat sensul sărbătorii ca atare“, spune acesta.

Mai mult, sociologul susţine că nu este normal să investim o sumă mare de bani cu această ocazie. „Cei care cumpără cadouri scumpe oferă obiecte şi nu sentimente, nu transmit emoţii persoanelor dragi. Mai mult, aceştia dau dovadă de o mare doză de nesiguranţă. Nu eşti sigur de relaţia cu fiinţa iubită când îi oferi o maşină sau o bijuterie scumpă“, spune Dumitraşcu. TRADIŢIE PE CALE DE DISPARIŢIE De ce se oferă mai puţine mărţişoare? „S-a ajuns la acest obicei comercial datorită societăţii care se transformă. Nu prea aveai ce să oferi înainte de ’90. Azi există un exces de posibilităţi pentru cei care au bani. Datele problemei nu se vor schimba. Atâta vreme cât valorile pe care societatea românească le are rămân constante, lucrurile vor evolua în aceeaşi direcţie“, susţine sociologul Hanibal Dumitraşcu. Totuşi, cei mai mulţi tineri susţin că nu au cheltuit pe mărţişoare mai mult de 30 de lei, iar alţii consideră sărbătoarea de 1 Martie mult prea comercială.

„Nu o să cumpăr nimic pe 1 sau pe 8 Martie. Mi se pare o sărbătoare de consum, la fel ca mărţişorul în sine. Oricum acesta va sfârşi aruncat într-un sertar prin casă“, este de părere Cosmin, de 21 de ani. Raluca Andronic, deşi a avut ieri cursuri la facultate, a primit un singur mărţişor, care nu poate fi agăţat în piept. Sorina însă, deşi a primit unul, nu l-a purtat. „Nu mi se pare de arătat, se oferă pentru semnificaţie, nu pentru a fi purtat. Nu o să îl păstrez, probabil o să îl arunc prin casă“, spune fata.

Tot un singur mărţişor a primit şi Gina, în vârstă de 17 ani. „Eu nu sunt din Bucureşti, iar prietenii mei sunt acasă la Roman, în Moldova, d-asta n-am primit mai nimic. Acasă, tradiţia se respectă mai mult. Băieţii oferă mai multe mărţişoare fetelor, aici n-am văzut. În Moldova, de 1 Martie, băieţii primesc mărţişoare, iar fetele de 8 Martie. Şi în Roman există kitsch-uri, dar tot mărţişorul a rămas de bază“, observă adolescenta. TRADIŢII Superstiţii din bătrâni > Mărţişoare aducătoare de noroc: coşarul, potcoava cu trifoi, potcoava cu inimioară (în dragoste). > Ghiocelul este simbolul primăverii. > Şnurul alb şi roşu reprezintă „îmbinarea între bine şi rău; întotdeauna trebuie să învingă binele“, susţine Valentina Filipescu. Hanibal Dumitraşcu spune că albul înseamnă puritatea, iar roşul viaţa.

>Mărţişorul simbolizează venirea primăverii. „În primul rând, şnurul, pentru că el s-a purtat iniţial, iar an de an s-au adăugat mici obiecte. Acum au ajuns să se agaţe bijuterii“, este de părere o comerciantă. > În martie există Legenda Babei Dochia, care renunţă la cojoace. Primele nouă zile din martie sunt zilele babei. Femeile trebuie să îşi aleagă o zi. „Cum e ziua, e şi anul. Dacă este soare, vei avea un an bun“, povesteşte Valentina Filipescu.

Citiţi si: ISAILĂ: De ce nu înţelegem femeile?