Ieri, a apărut în media o știre cu un subiect grav. Un ditamai șef, angajat al Ministerului de Interne, este cercetat de DNA pentru fapte de corupție. Știre pe surse, căci în instituțiile statului a fost o tăcere asurzitoare, vorba bancului.

Tot jurnaliștii au spart bariera sonoră și au anunțat că procurorii DNA lucrează intens la un dosar penal cu fapte de corupție, comise de comisarul șef Laurenţiu-Cristian Cicu, directorul Gărzii de Coastă. Cele mai multe informații pe subiect le-a publicat site-ul Național.ro, care pare că stătea pe subiect de mai multă vreme, vorbind chiar de „Frăția Frontieriștilor” de la Garda de Coastă Constanța.

Nici presa locală nu s-a lăsat mai prejos și a băgat sula-n coasta instituției unde șefii stau în scaune, fie vremea cât de rea, de vreo 6-7 ani. Multe au trecut peste ei, dar nimic nu i-a clintit. Până acum, când s-a găsit un denunțător să reclame procurorilor că directorul Gărzii de Costă, Laurențiu Cristian Cicu, n-a vrut să-i plătească petrecerea de ziua lui, organizată pe un yacht de lux. Și s-a făcut dosar penal, care, se zice, ar fi în fază avansată de lucru. Asta sigur e așa, deoarece am găsit pe site-ul Ministerului de Interne că activitatea directorului Cicu s-a încheiat la data de 3 martie a.c.

Am vrut să aflu de la instituțiile statului dacă e o anchetă, dacă există faptele și dacă pentru ditamai polițistul de frontieră există „suspiciuni rezonabile” că a comis abuzurile despre care au vorbit sursele presei. Nimic, nimic, nimic. Nici pe site-ul DNA, nici pe site-ul Ministerului de Interne sau pe pagina Gărzii de Coastă. Nicio știre pe site-urile conectate la „sursele DNA”. Secret total. Nici măcar câteva rânduri de ce nu mai este director Cicu din 3 martie: a fost destituit, a fost suspendat, a fost pus la dispoziție, a fost transferat pe o altă funcție...

Când există interes, nu așa se întâmplă. În rest, responsabililor nu le pasă.

Ca jurnalist nu există să nu te întrebi: dacă totuși nu-i așa de gravă situația cum au livrat-o „sursele”? Dacă cineva i-a copt-o directorului Gărzii de Coastă, căci de 7 ani de când e în funcție o mai fi făcut chefuri moca pe uscat și pe mare? Ce știe șeful din „Frăția Frontieriștilor” și trebuie să uite?

Confirmarea cercetării a venit însă chiar de la acuzat. Laurențiu Cicu a făcut o declarație pentru un site local: „Vă confirm! Începând cu data de 3.03 am fost eliberat din funcție și pus la dispoziție. Există un dosar (la DNA) în cercetare. Până la finalizarea dosarului nu pot să fac niciun fel de comentariu. Am încredere că domnii procurori își vor face treaba și vor administra probe atât în favoare, cât și în defavoare, căci așa prevede Codul penal! Mai mult de atât nu pot să comentez!“, a spus comisarul-șef Cicu!

Conform site-ului oficial al Gărzii de Coastă, echipa managerială e formată acum din directorii adjuncți Colea Antip, Adrian-Bogdan Guiu și Alexandru Oae. La comandă e comisarul șef Antip.

Procesele actualului director al Gărzii de Coastă cu ANI, care i-a cercetat averea

În 2016, presa constănțeană consemna prin ce situație neplăcută trece Colea Antip, comisar şef de poliţie în cadrul Gărzii de Coastă. ANI îl luase în vizor. Era vorba de existenţa unei diferenţe nejustificate, în cuantum de 196.136,72 lei, între averea dobândită şi veniturile realizate în perioada exercitării funcţiei publice. Agenţia Naţională de Integritate a sesizat Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curţii de Apel Constanţa, în vederea începerii acţiunii de control cu privire la modificările patrimoniale intervenite şi veniturile realizate în perioada exercitării funcţiei.

Atunci, interimar la conducerea Gărzii de Coastă a fost numit Laurențiu Cristian Cicu. După doi ani, în 2018 a fost numit oficial de ministrul de Interne director al Gărzii. Azi, locul lui este ocupat de directorul adjunct Colea Antip, care și-a încheiat problemele cu legea și procesul deschis de ANI. În vara anului trecut, dormea liniștit.

Am fost curioasă să văd cum se poate finaliza un dosar pentru un șef mare din MAI, fiindcă alții au fost ejectați de cum s-a aflat că au o plângere penală. Am căutat pe portalul Justiției să văd ce s-a întâmplat cu o cercetare începută în 2016 și finalizată în martie 2022.

Ei bine, după ce a trecut prin toate instanțele, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis rejudecarea dosarului în care era vizată averea lui Colea Antip, care între timp, ajunsese directorul adjunct de la Garda de Coastă. Se pare că pe chestorii de la Ministerul de Interne și pe însuși ministru care l-a numit (în 2019) nu i-a deranjat că ofițerul lor superior avea agățat de coadă un dosar penal.

Curtea de Apel Constanța a înregistrat pe 16.06.2021 dosarul lui Antip, venit de la Înalta Curte. Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curţii de Apel Constanța, sesizată de ANI să-i verifice averea comisarului șef, a clasat dosarul. Drept pentru care ANI a făcut recurs și i-a chemat în fața instanței și pe Colea Antip și Comisia de cercetare a averilor.

Surpriză! În prima zi a noului an 2022, când toată lumea încă se răsfață cu sarmale, cineva de la Curtea de Apel Constanța a transferat dosarul „ în Secţia de contencios administrativ şi fiscal, cu număr versionat”. Iar în 27 ianuarie 2022 a apărut și soluția pe portal. O lună și ceva mai târziu, pe 3 martie 2022, s-a pus punct final procesului. Secţia de contencios administrativ şi fiscal decide: „Respinge acţiunea formulată de Agenţia Naţională de Integritate, având ca obiect Ordonanţa nr. 2/02.03.2018 a Comisiei de Cercetare a averilor. Obligă reclamanta (ANI) la plata către pârât a sumei de 4967,6 lei reprezentând cheltuieli de judecată (4760 lei onorariu avocat şi cheltuieli de deplasare). Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, recursul urmând a se depune la Curtea de Apel Constanţa. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei azi, 03.03.2022”. Nu a mai existat niciun recurs.

E posibil ca ministrul de Interne Lucian Bode să nu știe despre problemele pe care le-au avut de-a lungul timpului șefii de la Garda de Coastă, deși poate că niste rapoarte de la Direcția de Protecție Internă ar trebui să fie cerute despre fiecare ofițer cu funcție înaltă în structuri. Acum că le-a aflat, poate că ministrul PNL ar fi bine să aplice lozinca aceea politică, de pe vremuri: „fără penali în funcții publice”. Pepiniera de la Interne e vastă, s-or găsi și ofițeri integri pentru zone ca Marea Neagră și Deltă, unde a mustit mereu de cazuri cu droguri, braconaj piscicol, deșeuri și mărfuri de contrabandă aduse cu vapoarele, afaceri cu plajele etc, etc.