De când Washington Post l-a acuzat pe Trump că a divulgat „informații înalt clasificate”, presa americană nu încetează să publice ea însăși informații „top secret”.
New York Times a continuat demersul Washington Post, afirmând că sursa informațiilor clasificate era israeliană. Apoi postul de televiziune ABC a divulgat informații și mai sensibile: un spion israelian din interiorul ISIS ar fi descoperit un plan de doborâre a unui avion de linie american cu ajutorul unei bombe portabile care poate scăpa de controlul de pe aeroport.
Această informație ar fi fost furnizată de israelieni americanilor cu condiția să nu divulge sursele.
Este de sperat că scurgerile de la Times și ABC reprezintă dezinformări menite să oculteze sursa reală.
Consilierul pentru securitate națională HR McMaster a insistat că Trump nici nu știa de unde veneau informațiile. Atunci, de ce Times și ABC s-au simțit obligate să divulge mai multe detalii?
Mai mult, ABC a făcut dezvăluirile în direct, recunoscând că acestea pun în pericol viața spionului israelian. Acum, ISIS știe de acesta „grație” presei americane.
Dar de unde provin aceste scurgeri?
Iată ce scrie prestigioasa revistă britanică The Spectator sub titlul „Sabotarea președintelui”:
Este momentul ca președintele să ia măsuri împotriva funcționarilor care îl detestă. Astfel, luni seara, Washington Post a provocat un șoc nervos mediatic cu un material fantezist.
Articolul, semnat de Jeffrey Lord, fost director în administrația Ronald Reagan, începe după cum urmează:
„Președintele Trump a divulgat informații înalt clasificate ministrului rus al Afacerilor Externe și ambasadorului Rusiei cu ocazia unei întâlniri la Casa Albă săptămâna trecută, potrivit unor înalți responsabili americani, foști și actuali, care au declarat că aceste informații compromit o sursă importantă despre Statul Islamic.”
Informația pe care președintele ar fi împărtășit-o ar fi fost furnizată de un partener al Statelor Unite printr-un acord de comunicare reciprocă a informațiilor, judecate atât de sensibile încât anumite detalii nu au fost împărtășite aliaților și nu au circulat decât într-un cadru foarte restrâns chiar și în guvernul american, potrivit funcționarilor citați.
Partenerul nu a dat Statelor Unite permisiunea de a împărtăși informația cu Rusia, și resposabilii citați au declarat că decizia lui Trump de a vorbi pune în pericol cooperarea cu acel partener care are acces la informații din interiorul ISIS.
După întrevederea lui Trump, înalții funcționari de la Casa Albă ar fi luat măsuri pentru limitarea pagubelor, făcând apel la CIA și NSA.
„Este vorba de informații codificate”, ar fi declarat un funcționar apropiat afacerii, informații care utilizează o terminologie ce face referire la un nivel de clasificare dintre cele mai înalte utilizate de agențiile de spionaj americane. Trump „a dezvăluit mai multe informații ambasadorului Rusiei decât am împărtășit noi cu aliații noștri”.
Să notăm două lucruri:
- Existența însăși a articolului ar fi fost imposibilă fără ca cineva din sală să-i fi făcut această dezvăluire altcuiva - care la rândul său a divulgat-o altcuiva – în speță Washington Post.
- Să notăm această frază, asupra căreia insist: „... potrivit unor funcționari americani foști și actuali”.
V-ați prins? „...și foști funcționari americani.” Cum „un fost funcționar american ar fi putut avea acces la tot ce s-a petrecut sau nu într-o discuție înalt clasificată din Biroul Oval între președinte și un lider străin?
Alo?
Sunteți pe recepție foștilor funcționari ai lui Obama?
Să trecem la lucruri serioase. În Biroul Oval exista un număr de persoane cu ocazia acestei întâlniri între președintele Statelor Unite, ministrul rus de Externe și ambasadorul Rusiei în Statele Unite. Tot ceea ce președintele a zis sau nu a zis a fost dezvăluit deliberat și cu intenția de a face rău, ziarului Washington Post.
Numai săptămâna trecută, WAPO a publicat câteva articole false, printre care unul despre o presupusă intenție a procurorului adjunct de a demisiona.
Washington Post scria:
„Rod Rosenstein a amenințat că va demisiona după ce Casa Albă l-a prezentat marți seara drept principalul responsabil pentru decizia de a-l demite pe Comey, afirmând că președintele nu a acționat decât la inițiativa sa, a declarat o persoană apropiată Casei Albe, care a vorbit sub protecția anonimatului, din cauza sensibilității chestiunii.”
Povestea a fost respinsă de Rosenstein însuși, iar declarația sa, în fața camerei, titra: „Nu am amenințat că demisionez dacă Comey nu este dat afară”.
Cu alte cuvinte materialul din Washington Post este fals.
A fost apoi un material în WAPO potrivit căruia directorul FBI ar fi cerut mai multe resurse pentru a continua ancheta asupra Rusiei, iar acesta ar fi fost motivul pentru care Trump l-ar fi demis. Cu titlu de-o șchioapă: „Mânia crește în legătură cu demiterea lui Comey din cauza știri potrivit căreia a încercat să obțină mai multe resurse pentru a efectua ancheta privind Rusia, înainte de demiterea sa.”
Săptămâna trecută, directorul interimar FBI Andrew McCabe declara: „FBI dispune de resurse suficiente pentru ancheta cu Rusia”.
Să fie limpede: sunt un apărător al primului amendament. Post are dreptul constituțional de a publica tot ce dorește. Însă săptămâna trecută a publicat nu una, ci două informații false.
De aceea, se pune problema credibilității sale, el căruia îi place atât de mult să o pună sub semnul întrebării pe cea a Casei Albe și a lui Trump.
Dați-mi voie să fiu și mai clar.
Nimeni, repet, nimeni dintre cei care lucrează pentru președintele Statelor Unite u are dreptul să divulge informații clasificate nimănui, nici măcar unui ziarist.
Nu poate exista decât un singur motiv pentru această scurgere și acest motiv: sabotajul. Cineva a luat informații clasificate și le-a dezvăluit deliberat Washington Post și cu intenție ostilă.
În timpul carierei mele la guvern, am lucrat pentru un senator de stat, un deputat american, un senator al Statelor Unite, pentru o campanie electorală învingătoare, un președinte al Statelor Unite și un secretar de cabinet al președintelui.
De la bun început am învățat această regulă fundamentală. Dacă cineva pretinde că șeful a comis o greșeală – sau chiar a comis o greșeală – semnalezi greșeala direct șefului sau superiorului imediat.
De ce? Pentru ca șeful să-și poată corecta greșeala, admițâd că a fost vorba de o greșeală.
Ceea ce nu se face niciodată este să mergi la presă cu fudulie, să te mândrești că ești cel ce știe totul.
De ce? Pentru că făcând asta îți sabotezi superiorul. Tu, care nu ești ales, faci asta doar pentru a părea important în fața reporterului preferat.
Acest lucru este dezgustător, lipsit de loialitate și, până la urmă, nimic altceva decât un sabotaj la adresa patronului. Iar când patronul este președintele Statelor Unite, atunci este vorba de un sabotaj la adresa țării tale.
Atunci ce este de făcut?
Evident, Casa Albă trebuie să înțeleagă că există oameni în guvernul Trump care îl sabotează pe Președinte.
Și trebuie să ia în serios declarația lui Michael Morell, directorul adjunct al CIA din timpul lui Obama, care a spus la CBS că scurgerile de la CIA care au ajuns la WikiLeaks provin din interiorul Agenției.
La aceasta se adaugă relația complicată a Agenției cu președintele Trump, care a criticat CIA de-a lungul întregii campanii și a întrebat public recent dacă nu ea este sursa scurgerilor continue care blochează administrația.
Morell spunea despre scurgerea la WikiLeaks:
„Aceste date nu sunt transmise în afara CIA. Ele se află pe rețeaua tot secret a CIA, care nu este conectată la nici o altă rețea. Deci, trebuie să fie o operă din interior.”
Cu alte cuvinte, ceea ce spune Morell este că cineva a sabotat deliberat CIA.
Acum sabotorii continuă sabotându-l pe președintele Statelor Unite. Acest lucru trebuie să înceteze. Președintele SUA este Președintele SUA. Și din motive integral politice, acest președinte este sabotat în mod deliberat.
Acest lucru trebuie să înceteze. Pentru binele țării și al președinției, fără a uita de agențiile de informații, a căror credibilitate este în joc, sabotarea președintelui trebuie să înceteze.