Mai multe state UE au refuzat să împartă cu Roma responsabilitatea pentru miile de africani ajunşi în Italia. Un ajutor a venit totuşi din România, dispusă să accepte 200 de migranţi.
Peste 25.000 de oameni au părăsit în ultimele săptămâni Tunisia şi alte ţări nord-africane afectate de revolte, au traversat Mediterana, lăsând în urmă zeci de victime, şi au ajuns în Italia, în căutarea "visului european", spre groaza autorităţilor de la Roma care încearcă fără succes să paseze altor state UE responsabilitatea de gazdă.
Pentru premierul Silvio Berlusconi, un ajutor concret, dar simbolic, a venit de la şeful statului român. Premierul italian a fost sunat de Traian Băsescu, care "a oferit disponibilitatea de a găzdui în România 200 de tunisieni ca un gest simbolic, dar concret, de solidaritate faţă de Italia", a anunţat ieri guvernul de la Roma.
Despre responsabilitate
Apelul la susţinere adresat de guvernul de la Roma colegilor din UE nu a avut un ecou pozitiv. Oficiali din Franţa şi Germania, care primesc anual în jur de 50.000 de cereri de azil, au declarat public sau informal că Italia, care primeşte în medie doar 10.000 de cereri, are nu doar obligaţia legală, dar şi capacitatea de a se ocupa, pentru moment, de migranţii abia sosiţi, notează "The Economist".
Răspunsul guvernului italian a fost unul surpriză: Roma a încheiat un acord cu Tunisia pentru a-i trimite înapoi, urgent, pe imigranţii sosiţi după 5 aprilie şi a decis să le ofere celorlalţi permise de şedere în Italia. Decizia, care acordă migranţilor dreptul de a circula timp de trei luni în zona Schengen, a nemulţumit Franţa, care a trimis deja înapoi, în Italia, 2.000 de nord-africani. Mai multe ţări au semnalat că ar putea reintroduce controalele la graniţă, ceea ce ar desfiinţa temporar zona Schengen.
Capacităţile României
Autorităţile de la Bucureşti nu au oferit ieri o confirmare a propunerii adresate de Băsescu premierului Berlusconi. Cristina Ilie, ofiţerul de presă al ORI (Oficiului Român pentru Imigrare), a declarat că, oficial, instituţia nu a primit nicio informare de la preşedinţie sau de la alte autorităţi ale statului.
"Când se va stabili ceva exact, vom comunica. Încă nu am primit nimic oficial, iar tot ce ştim despre acest aspect este articolul apărut în presa italiană", a declarat Cristina Ilie.
În ideea în care se va da curs iniţiativei preşedintelui, refugiaţii tunisieni vor fi cazaţi în oricare din cele cinci Centre Regionale de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil. Teoretic, au explicat reprezentanţii ORI, prin dispoziţia Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, ei ar putea fi primiţi în oricare alt loc din ţară, amenajat ad-hoc şi care să fie administrat de reprezentanţii MAI şi ai OIM (Organizaţia Internaţională pentru Migraţie). Cele cinci centre sunt localizate în Rădăuţi, Galaţi, Somcuţa Mare, Bucureşti şi Timişoara.
Din statisticile ORI, centrul de la Timişoara e cel mai aglomerat, găzduind aproape jumătate din solicitanţii de azil din ţară.
Sunt aşteptaţi 200 de libieni
Tot la Timişoara funcţionează în prezent şi o entitate unică în lume, Centrul de Tranzit în Regim de Urgenţă Timişoara, cu o capacitate de 200 de locuri, instituit în urma Acordului Tripartit dintre Guvernul României, UNHCR şi OIM. Aici ajung persoane care se află în nevoie de evacuare urgentă din prima ţară de azil şi care urmează, din România, să fie relocate în ţări terţe, în maxim jumătate de an.
În acest centru de la Timişoara sunt aşteptaţi în zilele următoare 200 de refugiaţi libieni, a declarat reprezentantul UNCHR, Michael Salomons.