Condițiile de detenție pentru persoanele închise în penitenciarele din Grecia sunt descrise drept „un afront la adresa demnității umane”. Afirmația apare într-un raport publicat de Consiliul Europei care evaluează închisorile din Grecia. Documentul are la bază observațiile făcute după vizita mai multor locuri de detenție. Pe de altă parte, deși se confruntă cu grave probleme, în loc să și le rezolve, autoritățile elene reclamă condițiile din penintenciarele românești. Așa au justificat instanțele grecești refuzul de a-l extrăda pe doctorul Sorin Oprescu, condamnat la zece ani și opt luni pentru corupție, în România.
Raportul Comitetului European pentru Prevenirea Torturii şi a Tratamentelor Degradante (CPT) al Consiliului Europei a fost realizat în urma mai multor vizite la cinci închisori din Grecia. Reprezentanții Comitetului au văzut închisorile din Korydallos, de lângă Atena, Nigrita, în nordul țării şi pe cele din insulele Kos, Chios şi Corfu. Vizitele s-au derulat pe parcursul a două săptămâni la finalul anului trecut.
Obiectivul acestui raport a fost să evalueze condiţiile din închisori după alte recomandări făcute în urmă cu zece ani și care ar fi trebuit implementate. CPT a constatat „o suprapopulare şi condiţii precare de detenţie, violenţe între deţinuţi, lipsa gravă de personal şi servicii de sănătate inadecvate”.
În cadrul vizitei efectuate la sfârşitul anului 2021, „Grecia număra 11.182 de deţinuţi pe 10.175 de locuri, ceea ce reprezintă un grad de ocupare de 110%”, se arată în raport. Astfel, dintr-un număr de 34 de penitenciare care au fost evaluate, 24 erau supraaglomerate, iar cincisprezece dintre ele aveau un grad de ocupare mai mare de 130%, se precizează în raport.
În raportul CPT se vorbește despre progresul în îngrijirea medicală a deţinuţilor prin creşterea numărului de personal medical din penitenciare. Pe de altă parte se face referire la „lipsa unor investigaţii amănunţite cu privire la decesele produse în arest”. De asemenea, se vorbește și despre lipsa „activităţilor constructive” oferite deţinuţilor în vederea reintegrării lor în societate.
Sursa: arhiva EVZ
Recomandările Consiliului Europei pentru Grecia
În acest context, Comitetul European pentru Prevenirea Torturii şi a Tratamentelor Degradante din Consiliul Europei recomandă Greciei să recurgă mai des la „folosirea pedepselor alternative la închisoare”. Mai mult autorităților grecești li se solicită „să adopte măsuri pentru a facilita reintegrarea socială” şi „o mai bună repartizare a deţinuţilor între penitenciare”.
În replică la concluziile raportului elaborate de CPT, guvernul de la Atena a dat asigurări că va lua măsuri pentru a rezolva aceste probleme. Astfel vor fi intensificate transferurile către închisorile mai puţin aglomerate şi se va elabora un „plan strategic reevaluat” pe baza recomandărilor CPT.
Oficialii eleni au explicat că problemele din penitenciare se datorează și pandemiei de coronavirus. Din cauza restricțiilor impuse în ultimii ani, iniţiativele de reintegrare şi reeducare pentru deţinuţi au fost perturbate, după cum relatează AFP.
Magistrații au refuzat să-l extrădeze pe Sorin Oprescu
Deși sistemul penitenciar din Grecia se confruntă cu grave probleme, lucru constatat de Consiliul Europei, în loc să le rezolve, autoritățile de la Atena par mai interesate de situația din România. Magistrații eleni au refuzat să-l extrădeze pe Sorin Oprescu pe motiv că nu ar beneficia de condiții decente în închisorile din România. Astfel, aceștia au spus că Sorin Oprescu nu s-ar putea trata de bolile de care suferă într-o închisoare românească. Drept urmare, Oprescu a fost pus în libertate în Grecia pe perioadă nedeterminată.
De altfel, Grecia pare că a devenit noua destinație a condamnaților celebri ai României care vor să scape de închisoare.
Sorin Oprescu s-a stabilit la Atena înainte cu câteva săptămâni înainte ca instanța să îl condamne definitiv la 10 ani și 8 luni de închisoare pentru corupție. Fostul primar al Capitalei a fost acuzat că a primit, în septembrie 2015, suma de 25.000 de euro de la subalternul său Bogdan Popa. Decizia a fost pronunțată de Curtea de Apel București după mai bine de 6 ani de procese, dosarul trimis în judecată de DNA în noiembrie 2015.