Cu toții căutăm să alegem pe cât posibil doar produse de calitate pentru îngrijirea personală și a familiei. Folosim zilnic gel de duș, pastă de dinți, deodorant și parfum.

Însă știai că unele dintre produsele pe care le găsești pe rafturile supermarket-urilor și chiar ale farmaciilor sunt dăunătoare pentru sănătatea ta? Unele companii care fabrică produse de îngrijire caută tot timpul strategii de a optimiza procesul de producție și profitul. Astfel, fie folosesc uneori ingrediente de o calitate îndoielnică, fie chiar compuși chimici periculoși care au rolul de a conserva produsele mai mult timp, astfel încât să poată sta pe rafturi și câțiva ani înainte de a fi achiziționate.  Mai jos regăsești cele 5 produse pe care cu siguranță le ai în casă și care, folosite pe termen lung, provoacă afecțiuni grave.

Pasta de dinți cu fluor

Încă de la jumătatea secolului trecut, fluorura de sodiu a fost introdusă ca ingredient în pastele de dinți, deoarece se considera că ajută la prevenirea cariilor, precum și la albirea dinților. Mai multe studii desfășurate în anii `90 au dovedit însă nu doar că nu există o legătură clară între utilizarea fluorului și sănătatea dentară, ci și că fluorul este o neurotoxină periculoasă, care atacă atât dinții, cât și creierul. 

Apa de gură și tratamentele pentru dinți pe bază de fluor produc pete albe pe dinți, ulterior apărând efectul coroziv, o afecțiune numită Fluoroză. În privința creierului efectele sunt și mai grave. La fel ca mercurul, plumbul și arsenicul, fluorul a fost introdus pe lista neurotoxinelor care atacă sistemul nervos central. 

Numeroase studii au dovedit că, atunci când este utilizat de femeile însărcinate, de mamele care alăptează sau de copii, fluorul poate duce la scăderea iq-ului, la tulburări de atenție (ADHD), dislexie și tulburări de memorie, precum și la tulburări de atenție și la scăderea capacităților de învățare. 

Dincolo de efectele devastatoare pentru creier, fluorul are caracteristici cancerigene, în special pentru ficat și oase, arată studiile. În trecut, strămoșii noștri otrăveau fântânile pentru a se apăra de invadatori. Astăzi, în America și Canada, încă din anii `40, sursele de apă potabilă au fost fluorizate cu fluorură de sodiu, în cursul unei campanii agresive de „protejare a sănătății dentare a populației”. Astfel, după cercetările desfășurate ulterior, subiectul fluorului a ajuns în centrul unei conspirații mondiale.  

Din păcate, fluorul se găsește și în anumite alimente, dar și în apa de gură și unele gume de mestecat. Deși a fost în mod oficial clasificat ca neurotoxină, fabricanții produselor de îngrijire dentară nu se grăbesc să elimine fluorul din ingrediente. Momentan, pe toate produsele de îngrijire care conțin fluorură de sodiu a fost specificat, prin lege, acest fapt, astfel încât să fie vizibil. 

Fluorul a fost eliminat din majoritatea pastelor de dinți pentru copii. Deși unii stomatologi insistă că cantitatea de fluor din pasta de dinți este prea mică pentru a face rău, e important de luat în calcul și efectul utilizării pe termen lung, având în vedere că ne spălăm dinții zilnic, chiar de două sau mai multe ori pe zi. În farmacii și magazinele naturiste există multe brand-uri de paste de dinți și ape de gură care conțin ingrediente naturale. Astfel încât e benefic să te interesezi care sunt produsele de îngrijire dentară care nu conțin deloc fluor și, cel mai important, să elimini orice sursă de fluor din preajma copilului tău, de la pasta de dinți la guma de mestecat, deoarece copiii sunt cei mai expuși la afecțiunile care pot fi cauzate de această neurotoxină.

Deodorantele cu săruri de aluminiu

Aluminiul este inclus pe lista celor mai nocive 200 de substanţe toxice, realizată de Departamentul de Sănătate al SUA. Antiperspirantele, fie că vorbim de spray-uri sau roll-on, au devenit parte integrată din viața noastră. Nimeni nu vrea să emane un miros neplăcut după o zi lungă la serviciu sau o oră de antrenament la sală. Însă unele deodorante, dincolo de faptul că blochează glandele sudoripare și acoperă mirosul, sunt dăunătoare pentru creier. Pentru a preveni transpirația, acestea conțin săruri de aluminiu, care se depun pe glandele sudoripare și opresc lichidul. Însă aluminiul pătrunde în organism prin leziunile de la nivelul pielii şi poate provoca efecte toxice asupra ficatului, rinichilor, oaselor și creierului. 

Un studiu realizat de Asociaţia Pro Consumatori (APC) în 2016, la care au participat oameni de știință din Danemarca, arată că peste 75% dintre deodorantele din supermarketuri conțin cel puțin un ingredient cancerigen. Majoritatea cancerelor mamare apar în partea superioară a sânului, în proximitatea axilei, locul unde se aplică deodorantul.  Potrivit unor cercetători, există o corelație între aceste cancere și sărurile de aluminiu din deodorante. Aluminiul este absorbit prin pori, mai ales când deodorantul e aplicat imediat după epilat. Utilizat pe termen lung, poate interacționa cu ADN-ul. Astfel se produc modificări celulare.  Au fost constatate și interferențe cu acțiunea estrogenului, hormon despre care se știe că influențează dezvoltarea celulelor canceroase la nivel mamar. 

Deși nu există încă un acord în rândul comunității științifice, este sigur faptul că sărurile de aluminiu nu aduc nici un beneficiu organismului. Astfel, este benefic să renunți la acest tip de deodorante și să te îndrepți spre alternativele care nu conțin aluminiu pe lista de ingrediente, dar au același efect în materie de prevenire a transpirației și a situațiilor stânjenitoare. 

Totodată, la fel cum sărurile de aluminiu din deodorante sunt periculoase pentru organism, și folia de aluminiu utilizată pentru gătit prezintă aceleași riscuri. Acoperirea tăvilor cu folie de aluminiu și introducerea lor în cuptor la temperaturi mari face ca aluminiul să migreze în hrană. Ingerat în cantități mari, devine toxic pentru creier. Pe termen lung, poate provoca tulburări neurovegetative, Parkinson și Alzheimer. 

Specialiștii recomandă eliminarea foliei de aluminiu din bucătării și înlocuirea ei cu folie de copt. La fel de nocive sunt și vasele de gătit din aluminiu. În locul lor, poți folosi vase din ceramică, sticlă termorezistentă sau inox.

Geluri de duș cu parabeni

Următorul pe lista produselor toxice din locuință este gelul de duș cu parabeni. În această categorie se situează majoritatea brand-urilor de gel de duș pe care le găsim în magazinele mari. Parabenii sunt conservați utilizați de industria cosmetică pentru a proteja produsele de infestarea cu bacterii și paraziți. Dacă nu ar fi utilizați, ar fi necesar să păstrăm majoritatea gelurilor de duș sau a altor produse cosmetice în frigider, nu în baie. Însă medicii atrag atenția că, utilizate pe termen lung și în cantități mari, produsele cosmetice cu parabeni cresc riscul de dezvoltare a cancerului mamar, pentru că parabenii perturbă glandele endocrine. Parabenii mai sunt suspectați și de faptul că ar crește riscul de infertilitate la bărbați, dar și de potențialul de a cauza eczeme și iritații locale.

Cei mai cunoscuți parabeni pe care îi regăsești pe lista de ingrediente a cosmeticelor sunt metilparaben (E218), etilparaben (E214), propilparaben (E216), butilparaben si heptylparaben (E209). Deși producătorii investesc masiv în propagandă agresivă care să convingă populația că parabenii sunt eliminați din corp și nu prezintă riscuri, specialiștii recomandă evitarea produselor care folosesc acești conservanți și orientarea spre cosmetice cu ingrediente naturale.  „Problema cu parabenii este că pătrund în organism prin două surse, prin alimente şi prin cosmetice, iar efectul lor cumulat cu alţi factori toxici ca poluarea, alcoolul, fumatul dă efecte grave, mai ales organismelor cu predispoziţie spre boli alergice sau spre cancer", explica în urmă ce ceva timp profesorul Gheorghe Mencinicopschi.

Odorizanții

Portocală, scorțișoară, levănțică sau briza mării. Odorizanții de cameră sau pentru mașină vin în multe forme și cu o varietate tentantă de arome. Indiferent că le amplasăm în baie, hol sau camera de dormit, spray-urile odorizante emană un miros plăcut, având chiar potențialul de a masca fumul de țigară sau mirosul emanat în timpul gătitului.

 Însă studiile arată că majoritatea odorizanților conțin  formaldehidă, petrol distilat, diclorbenzen (insecticid) și agenți de propulsie cu aerosoli. Termenul „aromă” poate să ascundă, de fapt, o supă de chimicale. Multe dintre aceste produse conțin ftalați, asociați cu defectele maligne ale sistemului reproductiv masculin și tulburările hormonale. Deși producătorii se apără invocând și de această dată „doza mică”, plămânii absorb aceste substanțe toxice. Iar femeile pot transmite substanțele chimice copiilor în timpul sarcinii și alăptării. Alte afecțiuni corelate cu odorizanții de cameră sunt astmul, iritații ale ochilor, amețeli și migrene și chiar amplificare alergiilor, așa cum arată un studiu prezentat în cadrul Colegiului American pentru Alergii, Astm și Imunologie. 

Există moduri mai benefice pentru a aduce parfumurile plăcute în mijlocul locuinței. Unul dintre acestea este utilizarea aparatelor tip „dispenser” de arome, care funcționează cu apă și uleiuri esențiale.

Tacâmuri din plastic

Ultimul pe lista produselor toxice din locuințe nu este un produs de îngrijire personală, ci unul folosit constant atunci când mâncăm. Comandăm mâncare la birou sau acasă și primim, odată cu hrana, tacâmuri din plastic. Mulți oameni le utilizează și când se află acasă, pentru a evita spălatul tacâmurilor din inox. Sunt ieftine, ușor de utilizat și eficiente. Însă, așa cum arată specialiștii ‘’National Institute of Health’’ din Statele Unite, cel mai periculos compus al plasticului este Bisfenolul A (BPA). Cercetătorii susțin că acesta poate contamina alimentele sau lichidele cu care intră în contact,  în special atunci când este încălzit. Chiar și unele biberoane conțin BPA. 

Efectele asupra sănătății sunt dintre cele mai grave. Hiperactivitate și scăderea puterii de învățare, risc de obezitate, scăderea sistemului imunitar, probleme de fertilitate, diabet și cancer. Este faimos cazul unui deținut suedez care a dat în judecată statul pentru că primea, în închisoare, tacâmuri din plastic. El a câștigat procesul, iar produsele pe bază de plastic au fost înlocuite. 

Dincolo de efectul poluator, problemele de sănătate pe care plasticul le cauzează au făcut ca numeroase Agenții internaționale să ceară interzicerea folosirii acestuia, mai ales în produsele pe care oamenii le folosesc pentru alimentație.  Deși este preferat de producătorii de tacâmuri/farfurii/pahare de unică folosință pentru că este extrem de ieftin, dacă dorești să îți protejezi sănătatea și să eviți expunerea la compuși toxici, e benefic să optezi pentru alternative precum produsele din lemn sau inox.