Doar într-o lună, malteza Roberta Metsola a doborât două recorduri de popularitate: mai întâi în țara ei, la alegerile europene din 9 iunie, prin zdrobirea numărului de voturi preferențiale pe numele ei (87.473 de voturi față de 68.782 de voturi pentru Simon Busuttil), apoi în Parlamentul European, unde a fost renumită în funcție, marți, 16 iulie, cu 90,2% din voturile exprimate (562 voturi).
La Strasbourg, recordul anterior a fost deținut de polonezul Jerzy Buzek ales în 2009 cu 86,18% din voturi exprimate (555 de voturi).
Roberta Metsola nu i-a lăsat nicio șansă rivalei ei, Irene Moreno, din extrema stângă, care a primit doar 61 de voturi. Cum se explică simpatia pe care o inspiră președinta în funcție? Iată cinci lucruri de știut despre această mamă malteză care a cucerit Parlamentul.
1. Un scut anti-Ursula von der Leyen
Roberta Metsola a devenit cea mai tânără președintă a Parlamentului European la vârsta de 43 de ani, în ianuarie 2022. De asemenea, este prima malteză și doar a treia femeie care ocupă această funcție. Foarte repede, ea a redus la tăcere controversele privind pozițiile sale împotriva avortului, pe care le-a pus pe fundal în spatele rolului său de reprezentare a Parlamentului.
S-a bucurat de o ascensiune rapidă în politică. În 2013, la vârsta de 34 de ani, a fost aleasă în Parlamentul European și a urcat treptat pentru a deveni președinta Parlamentului în mai puțin de 10 ani. Manfred Weber, președintele grupului PPE, familia ei politică, s-a gândit pentru o vreme să o poziționeze împotriva lui Ursula von der Leyen.
Manfred Weber cântă pe două corzi: mai întâi tinerețea, apoi latura mai conservatoare și, prin urmare, mai aproape de baricentrul grupului PPE, care o critică pe președinta von der Leyen pentru convingerile ei mai liberale și sociale. Dar operațiunea împotriva germancei a eșuat când cei din CDU i-au spus clar lui Manfred Weber că singurul candidat posibil pentru Comisia Europeană trebuie să fie Ursula von der Leyen și nimeni altcineva. A doua capcană: Consiliul European nu este pregătit să încredințeze Comisia unei tinere dintr-o țară mică care nu a avut niciodată responsabilitatea unui executiv guvernamental.
Ursula von der Leyen Sursă foto: Dreamstime
2. Metsola, temperament vesel în culise
În public, Roberta Metsola știe perfect să insufle doza de seriozitate și simplitate necesară întrupării instituției parlamentare. Dar în privat, e amuzantă! Îi place să râdă și nu rămâne foarte mult concentrată în timpul întâlnirilor lungi și plictisitoare. Ea este cea care face glume și întrerupe dezbaterile colegilor.
Glumește, cu siguranță, dar și reactiv: este prima reprezentantă a instituțiilor europene care a plecat la Kiev după invazia rusă. Și sprijinul său pentru Ucraina atacată a fost neclintit de atunci.
3. Roberta Metsola, o aliată prețioasă pentru Emmanuel Macron
Roberta Metsola a luptat pentru a consolida ancorarea franceză a Parlamentului European la cererea expresă a lui Emmanuel Macron. Sub egida maltezei, Parlamentul European a fost de acord să închirieze clădirea Osmose, construită lângă actualul amplasament, după o lungă bătălie în culise.
Franța și numeroasele autorități locale de la Strasbourg au achiziționat această clădire Osmose în speranța că Parlamentul va fi de acord să se extindă acolo. Statul a plătit 25 de milioane de euro pentru construcția clădirii, în timp ce fiecare dintre autoritățile locale a plătit câte 8 milioane de euro. Dar Parlamentul European a ezitat...
A fost nevoie de o mulțime de abilități interpersonale din biroul președintei Metsola pentru a îndepărta numeroasele obstacole care stăteau împotriva acestei decizii. Stânga din Parlament a făcut campanie împotriva Franței, cu excepția aleșilor francezi. Roberta Metsola a rezistat. Vocea sa a fost dominantă. De altfel, președinta a realizat o afacere excelentă: chiria anuală a fost redusă considerabil, la 700.000 de euro față de 3,4 milioane de euro la prețul pieței.
Clădirea Osmose, redenumită Simone Veil, găzduiește birourile a 700 de funcționari publici înghesuiți în localurile Parlamentului. În același timp, ea este cea care lansează renovarea clădirii Spaak din Bruxelles și extinde instalațiile "Europa experiență" în cele 27 de capitale ale UE.
4. Abilă în furtuna Qatargate
Casa unui europarlamentar poate fi percheziționată numai în caz de flagrant și în prezența Președinției Parlamentului European. Așadar, de urgență, Roberta Metsola a fost nevoită să meargă, în dimineața zilei de 9 decembrie 2022, la locuința vicepreședintei ei, grecoaica socialistă Eva Kaili. Unde a constatat prezența unei sume foarte mari de bani. Acesta este punctul de plecare al Qatargate, care a fost cel mai mare scandal al mandatului Robertei Metsola.
Președinta Metsola s-a mobilizat imediat pentru a adopta o înăsprire a regulilor etice interne în 14 puncte. Dar s-a confruntat cu două forțe contradictorii: pe de o parte, socialiștii care împing roata pentru a alunga suspiciunile care apasă asupra lor; pe de altă parte, propriul său grup politic PPE sub conducerea lui Rainer Wieland, care nu voia să-și pună sub semnul întrebării micile obiceiuri în numele "libertății de mandat".
Roberta Metsola a navigat printre recife pentru a negocia o înăsprire a regulilor. De acum înainte, aleșii trebuie să stabilească transparența bunurilor lor și claritatea pe agenda lor. Pe de altă parte, ONG-urile (în centrul scandalului) care gravitează în jurul Parlamentului scapă de la filtrarea necesară.
Sursa: Facebook
5. Metsola, eficientă în adoptarea măsurilor drastice
Pe 22 mai 2023, Roberta Metsola a avut o reformă îndelung amânată adoptată de biroul Parlamentului: cuantumul nominal al pensiilor aleșilor a fost redusă cu 50%, indexarea automată a cuantumului pensiei a fost înghețată, vârsta de pensionare a crescut de la 65 la 67 de ani pentru beneficiarii care nu sunt încă pensionari. Aceste trei măsuri ar trebui să reducă deficitul fabulos al fondului (310 milioane de euro în 2023) și să-l plaseze pe o traiectorie sustenabilă.
Pentru cei doi ani și jumătate care îi rămân în fruntea Parlamentului, președinta Metsola trebuie să susțină reforma procedurii legislative, să modernizeze direcțiile generale, în special DG IPOL (Politici interne ale Uniunii), a cărei structură a rămas neschimbată de douăzeci de ani. ani. De asemenea, urmărește simplificarea cadrului de reglementare care afectează deputații.
(Articol de Emmanuel Berretta, Le Point; Traducerea: Rodezia Costea, RADOR RADIO ROMÂNIA)