Festivalul de animaţie Anim'est a avut loc, pentru prima oară, şi în capitala Republicii Moldova. Evenimentul s-a încheiat de curând, iar publicul local a umplut în fiecare zi sala de proiecţie.
Un afiş cu Anim'est te întâmpină la intrarea în oraş, iar Chişinăul este împânzit cu panouri publicitare cu fundal roz şi cu oaia albă, cu urechi de Mickey Mouse, pe cap. Numărul de afişe creşte exponenţial la Cinema Odeon, cartierul general al festivalului de film. Faimoasa oaie, în varianta "reanimată", cu perfuzie, dar şi cea care pare a fi văzută printr-un aparat de radiografie (logoul animaţiei bizare, sinistre), au adus în capitala Republicii Moldova 135 de filme de animaţie, de scurt şi lungmetraj, care provin din 28 de ţări. Evenimentul a fost organizat cu sprijinul Institului Cultural Român Chişinău. Experienţa bilingvă trăită în capitala moldoveană - semne cu litere latine şi chirilice, discuţii în care o parte îşi rostea "replicile" în rusă, iar cealaltă în română - s-a putut simţi şi la toate proiecţiile, care au fost subtitrate şi în română, şi în rusă. Concediu pentru a fi voluntar Iuliana (27 de ani) şi-a luat concediu o săptămână de la jobul ei de zi cu zi, la o companie de telefonie mobilă, tocmai pentru a fi voluntar la Anim'est. "Am vrut să fiu voluntar la festival ca să cunosc oameni noi, pentru că îmi plac filmele de animaţie şi am vrut să mai scap de colegii de la muncă", a povestit râzând Iuliana, pentru EVZ. Ea a adăugat că până acum i-au plăcut filmele de animaţie "clasice" - de la Pixar, de la Disney, dar şi anime-urile, adică animaţiile asiatice, care sunt preferatele ei. Un alt voluntar, de 21 de ani, este student la jurnalism în ultimul an, al treilea, şi îşi doreşte să facă un master în acelaşi domeniu, la Bucureşti. De asta şi-a oferit sprijinul Anim'est, pentru a se pregăti pentru experienţa viitoare din România. "Drumul spre dincolo" cu escală la Chişinău Prima ediţie Anim'est Chişinău a fost inaugurată la fel ca la Bucureşti, cu lungmetrajul animat "Crulic - drumul spre dincolo", primul lungmetraj de animaţie românesc apărut în ultimii 20 de ani, regizat de Anca Damian. La proiecţie au fost prezenţi doi membri ai echipei de animatori, Dragoş Ştefan şi Dan Panaitescu. Aceştia au fost asaltaţi cu întrebări din partea publicului la încheierea filmului. La petrecerea de deschidere de după aceea, producătorii moldoveni căutau colegi de breaslă din România, pentru a pune la cale o eventuală coproducţie. Se discuta despre emisiunile moldoveneşti prezentate de români, iar numele lui Andrei Gheorghe ieşea în evidenţă cu eticheta de "teribilist". Emisiunea lui aici a durat doar câteva luni.
La Creepy Animation Night, biletele s-au vândut într-un timp record. Vineri, în a doua zi a festivalului, nu se mai găsea niciunul pentru intrarea la noaptea cu animaţii de groază şi deloc recomandate minorilor. Şi abonamentele pentru toată durata festivalului au fost epuizate, chiar înainte de festivitatea de deschidere. Preţul pentru o proiecţie normală a fost de 30 de lei moldoveneşti (1 RON este echivalentul a 3,6 MDL). Pentru Creepy Animation Night, biletul a costat 50 MDL, în timp ce un abonament pe toată durata festivalului a fost cumpărat cu 150 MDL. Jurnalistul şi bloggerul francez Alexis Hunot a vorbit cu publicul în Seara Franceză dedicată animaţiilor din Franţa, când au avut loc proiecţiile filmelor multipremiate "Persepolis" şi "Iluzionistul". "A fost foarte drăguţ festivalul, dar oraşul nu l-am văzut prea mult, pentru că am stat mai mult în sala de cinema decât afară", a declarat Hunot. Selecţia festivalului, redusă faţă de Bucureşti - din cauza implicării în eveniment a unei singure săli de cinema, dar şi pentru că aceasta a fost o primă porţie de animaţie neconvenţională pentru moldoveni -, i s-a părut "grozavă". Dumitru Marian, co-organizatorul local al Festivalului Anim'est, este producător de film şi este unul dintre cei care lucrează la scrierea unei legi cinematografice în Republica Moldova. El speră ca acest festival să ajute la stimularea industriei cinematografice din zonă. Animaţie de groază, cu Ştefan cel Mare La Creepy Animation Night, şase ore de animaţii bizare, sala de la Cinema Odeon a fost plină - de persoane peste 18 ani -, iar cei peste 400 de spectatori s-au putut bucura de scurtmetraje sinistre, cu teme morbide sau de groază, majoritatea premiate la festivaluri de profil. Programul de film a fost acelaşi ca la Bucureşti, cu filme precum "The Monster of Nix" (cunoscutul regizor Terry Gilliam şi muzicianul Tom Waits, au împrumutat vocile unor personaje), "Agape", "Martyris", "Fuera de Control" sau "The Ark" (prezent în competiţia oficială la Cannes). Între calupurile de scurtmetraje "creepy", aceiaşi muzicieni de la Creepy Night Bucureşti au oferit coloana sonoră: Res Es şi Minus, care au oferit o improvizaţie de muzică electro, în direct, în timp ce artistul român Andrei Fântână a desenat, tot în direct, pe ecranul cinematografului, imagini diabolice - printre care o diavoliţă sexy, un şarpe, dar şi portrete ale lui Ştefan cel Mare (un fel de sfânt patron al Chişinăului, a cărui figură se încruntă de pe fiecare bancnotă MDL) şi Vlad Ţepeş, cu mesaje în dreptul frunţilor lor ("Animest" la Ştefan şi "Animvest" la Ţepeş). Bomboanele care aduc românilor "Bucuria" Majoritatea românilor care au venit în Chişinău sunt înnebuniţi după faimoasele bomboane "Bucuria", produse în Republica Moldova, printre care se găsesc sortimente "exotice" cu denumiri precum "Chişinăul de seară" (umplute cu prune), "Sufleu lămâie" (umplute cu cremă de lămâie), "Trei ursuleţi", "Meteorit" sau "Folclor".
<iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/7s6g_W6m0Xw" frameborder="0" allowfullscreen></iframe> INEDIT Parcul cu reţea wireless şi prize Dacă moldovenii-pietoni par în general extrem de relaxaţi, nu se poate spune acelaşi lucru despre şoferii din Chişinău, înfipţi şi destul de haotici. Arhitectura este cât se poate de simplă, mai ales că 70% din oraş a fost distrus în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. De parcuri, însă, locuitorii din Chişinău nu duc lipsă deloc. Unul dintre ele, Parcul Ştefan cel Mare, care are la intrare statuia domnitorului pitic, cu crucea în mână, se distinge prin porecla sa, "parcul wi-fi", pentru că este acoperit de o reţea de internet wireless. Nu este de mirare, astfel, că mulţi oameni vin aici să-şi verifice conturile de Facebook şi inboxul din contul de mail, iar dacă rămân fără baterie, nu e deloc o problemă: în spatele băncilor există prize, pentru reîncărcare. În aceeaşi zonă, Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale şi Adrian Păunescu, printre alţii, trag cu ochiul la e-mailurile oamenilor, de pe soclurile lor. Oraşul e inedit pentru un grup de bucureşteni: un eveniment cultural important este festivalul de muzică "Două inimi gemene" - a noua ediţie - dedicat memoriei cântăreţilor Doina şi Ion Aldea Teodorovici. Pe ziduri sunt stickere sau stenciluri cu mesaj activist: "Basarabia - pământ românesc" sau "Suntem moldoveni, deci români". INOVATIV. La Chişinău găseşti mesaje activiste FOTO: ADI MARINECI