Când, la 1833, s-a hotărât de către generalul Kisselef întemeierea lui, locul care urma să dea numele noului oraş din Valahia era cunoscut din vremuri foarte îndepărtate sub denumirea Câmpul Severinului.

Crearea Severinului fu preocuparea de fiecare clipă a lui Kisselef cât timp el stătu în Principate (1834); iar după el, stăpâniţi mai departe de această p reocupare constantă a generalului rus, Domnii ţării, Alexandru Ghica şi mai târziu Barbu Ştirbei, însuşi, stăruiră şi privegheară de aproape întemeirea şi înaintarea Severinului.

În 1834 Alex. Ghica trimise înadins pe fratele său, pe Mihail Ghica ministrul de interne, la Cerneţi, reşedinţa de atunci a Isprăvniciei, ca să-i raporteze asupra stadiului în care se afla Severinul şi asupra motivelor pentru care nu se întemeia acest oraş căruia i se destinase ca loc de aşezare Câmpia Severinului încă din 1833 prin cumpărarea de către stat a moşiilor cărora aparţinuse.

Interesele boierimii locale

Mihail Ghica veni şi văzu, şi află motivele: „rezistenţa Cernăţenilor”, ne spun documentele timpului.

În fapt glăsuiau împotrivă interesele foarte reale ale boerimii locale care se vedea atinsă greu prin mutarea scaunului Isprăvniciei la câţiva kilometri peste Topolniţa.

În 1837 vine la Cerneţi Alex. Ghica însuşi. El nu găseşte la Severin - în afară de Carantină (un spital primitiv), decât câteva cârciuiumi și un han ceva m ai răsărit, „Hanul Roşu” şi câteva sărăcăcioase locuinţe de nuiele ale unorr săteni veniți din sate, probabil hamali la punctul de oprire a vaselor, la Schela.

Şi situaţia aceasta nu se schimbă la 1840. La 1842 sporeşte doar cu o biserică, cea din tâi în Severin.

Oficiul domnesc

Printr-un „oficiu” domnesc din 1840 Severinul este trecut în rândul oraşelor de port, cu regim special. În urma acestei înalte hotărâri se acorda dreptul de stabilire în noul oraş a străinilor.

Prin aceştia oraşul ia fiinţă, aşa fel încât peste zece ani, în1851, când Barbu Ştirbei vine să-l viziteze, el era deja întemeiat avea peste 200 de case şi e declarat „municipiu”, oraş cu drept de a-şi alege consiliul comunal.

Citește și Prima româncă docrot în Filozofie, arstată de comuniști

În acelaşi an Agenţia vapoarelor austriece este strămutată dela Schela, aci. Severinul prin urmare devine în fapt un port şi cu aceasta se încheie putem spune partea întâia - faza de închegare a oraşului modern pe care-l gândise Kisselef şi-l ceruseră imperios împrejurările.

Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric