13 muncitori chinezi s-au sinucis în ultimele luni din cauza muncii epuizante. Pe benzile de lucru care produc milioane de celulare şi laptopuri, aceeaşi operaţiune este repetată la 7 secunde.

Mai multe megacompanii din China au anunţat măriri de salarii, presate de grevele muncitorilor şi de opinia publică internaţională. Dar dacă milioanele de roboţei cu ochii oblici vor primi salarii mai mari, cât de competitive vor mai fi liniile de ansamblare chinezeşti? Nu vorbim, deocamdată, despre o revoluţie în domeniu.

Povestea sinuciderilor în lanţ de la fabrica Foxconn Technology din Shenzhen, în sud-estul Chinei, pare să fie fitilul care a detonat emanciparea muncitorului chinez.

Tragedia muncitorului sinucigaş

Ma Xiangqian, un tânăr de 19 ani, lucrase câteva luni consecutiv la o bandă de asamblare de componente electronice în ritmul următor: minimum 11 ore pe zi, şapte zile pe săptămână.

Din luna ianuarie, când Ma s-a aruncat de pe o clădire a complexului Foxconn, alţi 12 muncitori din fabrică şi-au luat viaţa până luna trecută. Oficial, compania spune că sinuciderile nu sunt legate direct de salarii sau de alte chestiuni "de serviciu", ci mai degrabă de "probleme personale, exacerbate de dificultăţi financiare". Ba chiar, comunicatul Hon Hai Precision Industry, holdingul taiwanez care deţine Foxconn, arată că sinuciderile ar fi putut fi motivate de compensaţiile pe care compania le oferă familiilor sinucigaşilor.

"Am văzut mai multe rapoarte din cazurile de la Foxconn şi aproape toate spun acelaşi lucru: angajaţii simţeau că sunt nişte maşini", contrazice teoriile de mai sus Ji Shao, expert în probleme de muncă la Universitatea economică din Beijing, citat de agenţia Inter Press Service.

Fabrică-gigant cu 300.000 de muncitori

Este foarte probabil ca şi dumneavoastră, cei care citiţi acest material, să folosiţi unul dintre produsele care au trecut prin mâna muncitorilor de la Foxconn. Dacă folosiţi un iPhone, iPad, iPod, un laptop Dell, HP sau Acer, PlayStation, ori smartphone-uri Nokia sau Motorola, trebuie să ştiţi că acestea sunt produse în fabrica Foxconn din cartierul Longhua, al metropolei industriale Shenzhen.

De fapt, "fabrică" este un cuvânt nepotrivit, pentru că este vorba despre cea mai mare uzină din lume, întinsă pe 5 kilometri pătraţi şi cu peste 300.000 (trei sute de mii, aţi citit bine) de muncitori, o parte dintre cei 800.000 de angajaţi ai Foxconn din întreaga Chină.

Imaginaţi-vă absolut toţi locuitorii din sectorul 4 al Bucureştiului, înghesuiţi pe o suprafaţă mai mică decât Parcul Tineretului. Fabrica este în realitate un oraş cu circuit închis. Compania le oferă angajaţilor cazare şi masă gratuite. Există cămine, cu câte 10 paturi în cameră, cantine, bibliotecă, bancă, market, cinema, terenuri sportive şi o piscină olimpică. Biblioteca este însă ultimul loc în care s-ar duce un muncitor la finalul schimbului.

Program de lucru din infern

Oficial, programul de lucru la Longhua este de 10 ore pe zi, şase zile pe săptămână. La acest orar, leafa standard este de 132 de dolari, minimumul impus de guvernul chinez. Pentru orice cent în plus, angajaţii trebuie să facă ore suplimentare. Asta înseamnă o jumătate de zi de stat în picioare, repetând la nesfârşit aceeaşi operaţiune.

Dacă vorbeşti cu colegul de alături eşti pasibil de penalizare. "În fiecare schimb (10 ore), terminăm 4.000 de computere Dell, timp în care stăm în picioare", spunea un muncitor de pe una dintre sutele de linii de ansamblare, pentru China Labour Watch. Asta înseamnă repetarea aceleiaşi operaţiuni la fiecare 7 secunde.

"Unii dintre noi se simt terminaţi. Dar asta e, suntem mai rapizi decât maşinile", mai spune muncitorul. De fapt, oboseala acumulată este atât de mare, încât, spun muncitorii, deşi locuiesc în aceeaşi cameră de multe luni, aproape nu vorbesc între ei şi de multe ori nu se cunosc pe nume.

În noaptea de 27 mai a fost descoperit cadavrul lui Yan Li, un tânăr inginer la Foxconn. Poliţia a concluzionat că a murit din cauze naturale, dar prietenii şi familia spun că de vină a fost oboseala. În luna dinaintea morţii, Yan Li lucrase în schimbul de noapte, ore bune peste maximumul admis de lege. Între 24 şi 25 mai, lucrase non-stop 35 de ore, iar când s-a întors în cameră nu a putut să doarmă din cauza telefoanelor pe care le primea de la superiorii săi.

Totuşi, chiar dacă programul de mai sus este ultracunoscut, Foxconn primeşte în medie zilnic 3.000 de cereri de locuri de muncă.

Atenţia presei internaţionale schimbă regulile

"O corporaţie cu peste 900.000 de angajaţi este dificil de administrat. Sunt foarte sigur că vom avea situaţia sub control foarte rapid", declara, luna trecută, Terry Guo, CEO al Hon Hai.

Implicarea şefului companiei are legătură cu controversele pe care sinuciderile le-au stârnit. Steve Jobs, şeful Apple, unul dintre principalii clienţi ai Foxconn, a trebuit să se sesizeze cu privire la situaţie, pentru că apăruseră bloguri care cereau boicotarea produselor Apple. Iar Foxconn nu-şi poate permite să piardă un client de talia Apple.

În urmă cu două săptămâni, managementul a anunţat asigurarea consilierii psihologice pentru toţi angajaţii şi mărirea lefurilor de angajare de la 132 la 172 de dolari, cu începere din 1 iulie. De la 1 octombrie ar urma o nouă mărire, de 70%, care ar însemna, practic, dublarea salariilor.

De asemenea, în jurul clădirilor înalte din complexul industrial s-au întins plase de siguranţă pentru a mai tăia elanul sinucigaşilor. Tot în acest scop, Foxconn a anunţat că nu mai dă compensaţii familiilor celor care se sinucid la serviciu. Potrivit analiştilor, reacţia Foxconn este o sabie cu două tăişuri: pe de-o parte ar putea "relaxa" atmosfera la Longhua, pe de altă parte, trendul ar putea fi preluat şi de alte mari companii chineze, destabilizând economia.

Conştiinţă sindicală

La începutul lunii, în premieră pentru China, muncitorii de la o fabrică taiwaneză de lângă Shanghai s-au ciocnit cu poliţia în timpul unei greve, luptele lăsându- se cu cel puţin 50 de răniţi. Cu o săptămână mai devreme, muncitorii de la o fabrică Honda din Foshan intraseră în grevă generală cerând mărirea salariilor. Pe 6 iunie, 300 de angajaţi ai Merry Electronics, o companie care ansamblează componente audio, au blocat o autostradă în Shenzhen, tot pe tema salariilor. Evenimente de acest gen sunt fără precedent.

Partidul comunist chinez acceptă un singur sindicat, care nu are neapărat printre priorităţi drepturile muncitorilor. Însă companiile, mai ales cele care exploatează munca brută şi multinaţionalele, au început deja să mărească salariile, aşteptându-se la o nouă ordine sindicală.

Mentalitatea muncitorilor chinezi, majoritatea tineri şi foarte tineri, este de asemenea în plină evoluţie. "Noi suntem diferiţi faţă de generaţia părinţilor noştri. Nevoile lor erau simple, voiau să câştige nişte bani şi să se întoarcă în satele lor. Noi vrem să rămânem în oraşe şi să ne bucurăm de viaţa de aici. Dar vrem şi respect", spune activistul pentru drepturile muncitorilor, Cha Jinhua.

Un respect evaluat de tinerii muncitori la un salariu minim de angajare de 300 de dolari, dublu faţă de cel de acum.

"În fiecare schimb, terminăm 4.000 de computere Dell, timp în care stăm în picioare. Unii dintre noi se simt terminaţi. Dar asta e, suntem mai rapizi decât maşinile." MUNCITOR ANONIM DIN LONGHUA, declaraţie dată în cadrul anchetelor China Labour Watch LAGĂRE CAPITALISTE

Aproape toate telefoanele mobile, laptopurile şi PC-urile din lume sunt fabricate în China. Explicaţia: mâna de lucru extrem de ieftină. Însă acest avantaj s-ar putea încheia curând

Terry Gou (60 de ani), fondatorul, preşedintele şi acţionarul principal al holdingului industrial Hon Hai, este probabil omul cu cei mai mulţi angajaţi din lume, cu aproape 1.000.000 de subalterni.

Omul cu cei mai mulţi angajaţi din lume

Gou este născut în Taiwan, într-o familie de emigranţi chinezi şi a pus bazele companiei în 1974. Cu 7.500 de dolari împrumutaţi de la maică-sa a înfiinţat Hon Hai, un mic atelier ce producea piese din plastic pentru televizoare alb-negru.

În anii ’80, Terry Gou s-a axat pe ansamblarea diverselor echipamente pentru com panii americane, el povestind că a bătut în lung şi-n lat America pentru câţiva ani, în căutare de clienţi. Memorase meniurile majorităţii restaurantelor de pe autostrăzile din vest.

În 1988, Hon Hai a deschis prima fabrică în China, iar în ultimul deceniu compania sa a cunoscut o dezvoltare explozivă. De la o cifră de 2 miliarde de dolari, Hon Hai a ajuns la o cifră de afaceri de 61,8 miliarde de dolari în 2009 şi la o valoare de piaţă de 11 mld. dolari.

Hon Hai Precision Industry este astăzi unul dintre cei mai mari producători de electronice din lume, printre clienţii săi numărându-se Apple, Dell, HP, Sony sau Nokia. Hon Hai are afaceri în Europa, SUA, Brazilia şi acum se află în plină extindere în Vietnam şi India.

O evoluţie la fel de spectaculoasă a avut şi averea personală a lui Terry Gou, care este acum cel mai bogat om din Taiwan, cu o avere estimată de "Forbes", anul acesta, la 5,5 miliarde de dolari.

Miliardarul, care deţine printre altele un castel în Cehia, a anunţat în urmă cu doi ani că va dona la moartea sa 90% din avere pentru acţiuni caritabile.

Îşi caută succesorul

Despre Terry Gou se spune că se află în căutarea unui succesor la cârma imperiului pentru că nici unul dintre cei doi copii ai săi nu este implicat în businessurile sale.

"Urăsc că am devenit celebru", spunea acum trei-patru ani timidul miliardar taiwanez, care munceşte 16 ore pe zi. Toţi managerii companiilor sale se folosesc în activitatea zilnică de o broşurică intitulată "Citatele lui Gou".

"Wall Street Journal" citează "maxima" nr. 133: "Cel mai important lucru într-o organizaţie este leadershipul, nu managementul. Un lider trebuie să aibă curajul să fie dictator pentru binele comun".

În fabrica-oraş Foxconn, pereţii clădirilor sunt tapetaţi cu mash-uri gigantice din care Terry Gou le dă învăţăminte angajaţilor.

EFECT ÎN LANŢ

Presa chineză deplânge mărirea salariilor la Foxconn

Decizia de a majora salariile la Foxconn i-a adus lui Terry Gou o sumedenie de reproşuri, mai ales în presa “oficială" chineză. "China Times" scrie că Gou a acţionat pentru binele personal, dorind să se ascundă de responsabilităţi şi să-şi facă publicitate. Însă mărirea salariilor la Foxconn va atrage presiuni şi în celelalte mari fabrici din China, punând astfel în pericol “ordinea socială". Terry Gou este numit chiar “iresponsabil".

PROTESTE. Tinerii chinezi angajaţi la Foxxcon vor salarii mai mari decât ale părinţilor lor AP PHOTO