Șapte instituții – poreclite „cele șapte fiice ale apărării naționale” – sunt deosebit de apropiate de armată și servesc drept cap de pod pentru aceste implantări, susține Alex Joske, autorul raportului. Există cel puțin 16 laboratoare de cercetare înființate de armata chineză în străinătate. Zece sunt în Marea Britanie, celelalte în Australia, Germania, Austria și Elveția.

În septembrie 2013, o delegație a Academiei Chineze de Tehnologie de lansare (CALT), o filială a China Aerospace Science and Technology Society (CASC), unul dintre principalii furnizori de rachete către Armata chineză, a vizitat Universitatea de Științe Aplicate din Elveția de Nord-Vest (FHNW). Rezultatul a fost un laborator comun de cercetare. Școala Tehnică germană din Renania-Westfalia este și ea “penetrată” de chinezi. Scopul colaborării este dezvoltarea unei pompe cu flux axial pentru industria medicală, spune Katja Grünblatt, purtător de cuvânt al FHNW. Cercetătorii de la FHNW lucrează la o inimă artificială bazându-se pe tehnologia de levitație magnetică și lichidă folosită la ghidarea rachetelor militare. Școala elvețiană trebuie să proiecteze și să fabrice pompa, în vreme ce partenerul german are rolul de a face testele in vitro, susține purtătorul de cuvânt, care a adăugat că oamenii de știință chinezi au vizitat campusul, dar colaborarea a fost suspendată. Proiectul inimii artificiale merge, însă, mai departe și fără ajutorul chinezilor.  Sofisticatul dispozitiv le-a fost implantat unor pacienți în martie 2019, iar primele studii clinice vor începe până la sfârșitul anului.

Aceasta nu este, însă, singurul proiect elvețian în care complexul militar-industrial chinezesc este implicat. Universitatea Politehnică Federală din Zurich  (EPFZ) a publicat mai multe lucrări de cercetare cu Universitatea de Aeronautică și Astronautică din Nanjing (una dintre „cele șapte fiice ale apărării naționale” din China), susține revista Nature. Unul dintre directorii adjuncți ai acestei instituții ar fi participat la un furt de tehnologie de la americanii din Aviation GE, potrivit unei plângeri depuse în Statele Unite în 2018.

Colaborarea cu Universitatea Politehnică Federală din Zurich (EPFZ) se referă în principal la materiale cuantice, o zonă de cercetare prioritară pentru China, datorită potențialelor sale aplicații în criptografie. EPFZ a publicat, de asemenea, o lucrare de cercetare cu implicații pentru industria gazelor cu China Shipbuilding Industry Corporation, un conglomerat de stat care furnizează 80% din echipamentele marinei chineze, potrivit Nature. Întrebată despre aceste colaborări, o purtătoare de cuvânt a ETH Zurich a confirmat că instituția a publicat șase lucrări în colaborare cu aceste două entități chinezești. Unele dintre aceste proiecte pot părea banale. Însă cercetările finanțate de entități afiliate armatei chineze au adesea dublă utilizare- civilă și militară, susține Alex Joske. Orice om de știință care face cercetări împreună cu un grup specializat în armament trebuie să-și pună problema utilizării tehnologiilor pe care le-a ajutat să se dezvolte”, declară și Marc Laperrouza, specialist în inovație al  Universității Politehnice Federale din Zurich.

„Furnizând tehnologie armatei chineze, (cercetătorii n.r.) ajută la slăbirea propriei țări”, susține Charles Parton, un fost diplomat britanic specializat în problemele apărării chineze. „Există riscul de a alimenta instrumentele de represiune desfășurate de Beijing împotriva propriilor cetățeni”. Nu sunt niște simple speculații. Dezvoltarea tehnologiilor de recunoașterea facială și a inteligenței artificială au permis Chinei să stabilească o supraveghere totală împotriva uigurilor din Xinjiang.

În fața acestei ofensive a așa-zișilor „cercetători” chinezi, țările anglo-saxone au început să se organizeze. În septembrie, Statele Unite au intensificat controalele asupra vizelor acordate oamenilor de știință chinezi care lucrează în domenii sensibile. În noiembrie, Australia a introdus un registru care listează toate proiectele de cercetare efectuate sau finanțate cu entități străine. „Universitățile trebuie să se trezească, spune Charles Parton, care crede că cercetătorii sunt încă prea naivi cu privire la riscurile pe care le reprezintă colaborările cu China”.

Mult mai tristă este situația în Germania. Explicația constă, după părerea mea, în interesele economice majore pe care Berlinul le are în China. Și nu e vorba doar de îngăduința de care dă dovadă Berlinul în ceea ce privește  programele comune de cercetare, ci și de participarea Huawei la proiectul 5G în Germania. Recent, la summitul industrial Handelsblatt, ambasadorul chinez în Germania, Ken Wu, i-a declarat fostului ministru german de externe, Sigmar Gabriel, că, dacă Germania exclude Huawei 5G din rețelele sale de comunicații, China ar putea lua „măsuri”. „Este important pentru guvernul nostru ca firmele chineze din Germania să fie tratate la fel, fără discriminare. Dacă guvernul german ia o decizie care duce la excluderea Huawei de pe piața germană, aceasta va avea consecințe. Vedeți, anul trecut, 28 de milioane de mașini au fost vândute în China, 7 milioane dintre acestea au fost germane. Putem declara că mașinile germane sunt nesigure, pentru că ne putem face propriile mașini? Nu, acesta ar fi protecționism pur”.