Va fi secolul XXI un “Secol Asiatic”? Chiar dacă mulți analiști și chiar Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe, spaniolul Josep Borrell, se grăbesc să vehiculeze această posibilitate, liderii chinezi sunt îngrijorați.
Din cauza atacurilor președintelui american Trump și a responsabilității pe care conducătorii de la Beijing știu că o au pentru declanșarea pandemiei, Beijingul e silit să rămână în defensivă.
Cel puțin deocamdată, liderii chinezi nu-și propun decât să reziste războiului propagandistic declanșat de americani. O dovedește și dezbaterea declanșată în Ministerul de Externe de la Beijing.
Mai mulți vechi diplomați chinezi au cerut ca reprezentanții diplomatici ai Chineri să ia exemplu de la „lupii războinici” și să lupte împotriva „calomniilor” pentru a apăra „onoarea și demnitatea națională”, notează South China Morning Post.
Ministrul de externe Wang Yi a susținut strategia „lupilor războinici”: „Vom stabili adevărul pentru a contracara atacurile gratuite și vom păstra hotărât echitatea, dreptatea și conștiința”, a spus Wang.
Ministrul de Externe a insistat, de altfel, asupra faptului că China nu dorește să stăpânească lumea, indiferent de starea de dezvoltare la care a ajuns. „Cei care etichetează China drept stat hegemonic sunt tocmai cei care refuză să renunțe la statutul hegemonic.“.
Atitudinea dură a lui Wang a fost preluată și de Liu Xiaoming, ambasadorul Chinei în Marea Britanii. Într-un editorial semnat în ziarul oficial Global Times, Liu Xiaoming scrie : „În ceea ce privește „Lupul Războinic ”, SUA au atins un nivel maxim în diplomația sa. Uitați-vă la cât de multe țări sunt sancționate de SUA, în câte locuri SUA își staționează trupele și cât de multe dintre problemele interne ale țărilor sunt afectate de SUA ”.
Politologul independent Chen Daoyin este, însă, de părere că Beijingul nu are nimic de câștigat dacă adoptă o atitudine agresivă în relațiile internaționale.
"Din cauza focarului de coronavirus, multe țări regândesc efectele negative ale globalizării și se apropie treptat de SUA".
„Dacă sunt iritate de poziția și acțiunile agresive ale Chinei, aeste țări ar putea forma un cerc pentru a înfrunta China împreună, lăsând China izolată”, spune Chen
Fergus Ryan, analist la Institutul australian de politici strategice, spune, însă, schimbarea de strategie a diplomației chineze depnde, până la urmă, de decizia unui singur om. .„În cele din urmă, există o singură persoană în sistemul chinez a cărui opinie cu privire la acest stil agresiv de diplomație contează și aceasta este Xi Jinping”.
Aeasta e, de fapt, marea întrebare: ce strategie va adopta liderul chinez? Iar ultimele declarații lasă să se înțeleagă că, departe de a se gândi la un secol chinez, Jinping se pregătește să înfrunte cel mai cumplit scenariu- izolarea Chinei.
Potrivit South China Morning Post, președintele chinez a declarat că Beijingul urmărește un nou plan de dezvoltare, concentrându-se pe piața sa internă și nu pe un model de creștere axat pe export.
Într-un discurs ținut la Beijing în fața a zeci de consilieri economici de top, președintele Xi Jinping și-a făcut cunoscute intențiile. "Pentru viitor, trebuie să tratăm cererea internă ca punct de plecare, deoarece accelerăm construirea unui sistem de consum intern complet și promovăm foarte mult inovația în știință, tehnologie și alte domenii", a spus Xi potrivit Agenției de știri Xinhua.
Potrivit analiștilor, declarația lui Xi Jinping sugerează că Beijingul ar putea spre renunțare la strategia „mare circulație internațională” adoptată în anii 90 și care a ajutat China să devină a doua cea mai mare economie din lume.
Este un fel de pregătire pentru cel mai rău caz, inclusiv decuplarea cu Statele Unite și chiar cu întreaga lume occidentală.
Strategia lui Xi are, însă, și rațiuni economice și sociale. În primul rând,dezvoltarea pieței interne ar putea împiedica o creștere a șomajului, flagel care constituie deja o amenințare la adresa stabilității țării. În al doilea rând, creșterea nivelului de trai ar putea preveni eventuale contestări ale rolului conducător pe care îl deține în țară Partidul Comunist Chinez.