La unsprezece ani după preluarea parțială a portului Pireu, Grecia rămâne o piesă strategică pentru Beijing. Președintele chinez Xi Jinping a început luni o vizită de trei zile în Grecia, prima țară europeană în care China a investit puternic.

S-a întâmplat în 2008, cu mult înainte de începerea oficială a proiectelor Drumului Mătăsii – acest mare program de investiții în infrastructura din afara Chinei – când Beijingul a profitat de debandada financiară din Grecia pentru a achiziționa o parte din portul Pireu.

Unsprezece ani mai târziu, Xi Jinping a venit să sărbătorească la Atena „colaborarea profundă dintre două civilizații antice”, prin semnarea a 16 contracte. Tot de colaborare, dar economică.

Aceste contracte se concentrează, printre altele,  asupra controlului chinez al Pireului, cooperării în sectorul energetic și deschiderii filialelor a două bănci chineze în Grecia.

Covor roșu pentru bancherii chinezi

Noul prim-ministru grec Kyriákos Mitsotákis a pus covorul roșu la picioarele oaspeților, bucurându-se de „parteneriatul reînnoit” dintre cele două țări.

Ministrul conservator, care a ajuns la putere după alegerile parlamentare anticipate din 7 iulie 2019, vrea să facă din investițiile străine principalul motor al reînnoirii economice din țară, scrie The Guardian.

În această calitate, Mitsotákis face curte în special Chinei: a mers săptămâna trecută la Shanghai și intenționează să facă o altă călătorie, la Beijing, în aprilie 2020, anunță france24.

Ministrul grec speră ca China să își continue ritmul de „cheltuieli” în Grecia, țară care se luptă pentru a recâștiga o creștere economică susținută.
Beijing a investit deja peste un miliard de euro, din 2008, în Grecia, conform estimărilor.

Nemaivorbind de investițiile imobiliare realizate de chinezi, care se ridică la peste 500 de milioane de euro de la începutul anului 2010, potrivit Institutului Grec pentru Relații Economice Internaționale.

Dar noul guvern grec ar fi greșit pariind pe Beijing, estimează unii observatori.  „China a încetinit ritmul împrumuturilor sale externe și, mai important, nu mai investește în pierdere, așa cum a fost în stare să o facă la începutul noului program al Drumului Mătăsii”, spune Jean-François Dufour, director la firma de consultanță DCA Chine-Analyze.

Hub logistic chinez în Mediterana

Pentru Dufour, Xi Jinping a mers la Atena, în parte „pentru a verifica dacă investițiile deja făcute încep să aducă bani”.
Pe lângă administrarea unei părți din portul Pireu, China a investit foarte mult în sectoarele energetice și, într-o măsură mai mică, în companiile grecești de telecomunicații.

Beijingul și-a atins, de asemenea, obiectivul strategic în Grecia. Portul Pireu urmează să servească drept poartă de intrare pe piața europeană pentru produsele chinezești, iar în 10 ani, gigantul chinez Cosco – care administrează portul grec – va avea certitudinea că aproape 10% din exporturile chineze pentru Europa vor trece prin Pireu.

„A devenit principalul hub logistic chinez din bazinul mediteranean”, spune Jean-François Dufour. China și-a stabilit și obiectivele asupra altor țări europene pentru a extinde pânza noilor sale Drumuri ale Mătăsii.

În martie 2019, a anunțat o consolidare a legăturilor economice cu Italia, investiții sporite în Portugalia și în țări din Europa Centrală, precum Ungaria.

Grecia poate părea o poveste deja veche în ochii Beijingului. Cu toate acestea, Xi Jinping are încă nevoie de Atena, potrivit lui Jean-François Dufour.
„Președintele chinez a făcut călătoria și din motive politice: el încearcă să liniștească țările europene într-un moment în care statele, începând cu Franța și Germania, încep să ia poziții mai prudente în ceea ce privește Beijingul și la programul său de Drumuri de mătase „, asigură acest expert.

Grecia, vitrina Chinei în Europa

În timp ce conflictul comercial cu Statele Unite apasă asupra economiei chineze, Xi Jinping are nevoie de piața europeană mai mult ca niciodată pentru a-și vinde produsele.

„Xi Jinping dorește să demonstreze că, atunci când țara sa investește în străinătate, el asigură și monitorizarea”, a spus Jean-François Dufour.
Exemple precum Sri Lanka ar fi putut da impresia că investițiile chineze au servit doar interesele Beijingului și ar putea lăsa țările care au beneficiat de împrumuturi într-o stare de dependență economică care le-ar priva de o parte din suveranitatea lor.

În această privință, Grecia trebuie să fie o „vitrină a ceea ce China poate aduce într-o țară terță”, a spus specialistul francez în economia chineză.
O dinamică care servește interesele guvernului lui Kyriakos Mitsotakis.

Dar această demonstrație a bunăvoinței chineze reprezintă, de asemenea, un risc pentru unitatea europeană.

Într-adevăr, mesajul lui Xi Jinping către alte țări europene care ar putea fi tentate de împrumuturile chineze este și că „în fața deficiențelor politice și economice europene, există o alternativă chineză”, decriptează Jean-Francois Dufour.

Banii chinezi pot slăbi, de asemenea, coerența politicii externe europene. În 2017, o moțiune europeană a Organizației Națiunilor Unite de a denunța abuzurile împotriva drepturilor omului în China a fost blocată de Grecia.

Probabil că votul Greciei nu a fost la comanda Beijingului. Dar Grecia cu certitudine nu mai estimează că are aceeași libertate de a critica China cum o făcea înainte de demararea investițiilor chineze.

Observatorii se întreabă care ar fi consecințele dacă țări mai influente, precum Italia,  se angajează mai mult pe calea cooperării economice cu China.