Moneda chineză ar putea intra în primele trei valute de rezervă până în 2030, înaintea yenului japonez și a lirei britanice, potrivit unui raport al unei din cele mai mari bănci americane, Morgan Stanley.
Datorită investițiilor străine în economia chineză, în 10 ani yuanul va putea reprezenta până la 10% din rezervele valutare mondiale. În 10 ani, yuanul chinez ar putea deveni a treia monedă de rezervă din lume, situându-se chiar în spatele dolarului și euro, potrivit raportului Morgan Stanley publicat săptămâna aceasta.
În timp ce yuanul reprezintă în prezent aproximativ 2% din tranzacțiile mondiale, cota monedei chineze ar putea ajunge la 5% sau 10% până în 2030, a declarat CNBC referindu-se la raportul băncii americane.
În acest sens, moneda chineză va depăși yenul japonez, precum și lira britanică. Această prognoză corespunde cu cea făcută de Morgan Stanley în februarie 2019, precizează CNBC.
În ultimele 18 luni, China și-a intensificat eforturile pentru a permite mai multor instituții financiare străine să intre pe piața sa internă.
Investițiile străine în economia chineză ar putea ajunge la trei miliarde de dolari în următorul deceniu, se arată în raportul băncii Morgan Stanley.
Datorită lor va fi posibil un astfel de progres al monedei chineze.
Pentru James Lord, strateg internațional la Morgan Stanley citat de mass-media, obiectivul de la 5% la 10% din rezervele mondiale pentru yuan „nu este nerealist”, având în vedere „deschiderea piețelor financiare din China, integrarea tot mai mare a piețelor financiare transfrontaliere (…) și proporția tot mai mare a tranzacțiilor transfrontaliere ale Chinei care se desfășoară în yuani”.
Raportul identifică, de asemenea, riscurile care pot împiedica creșterea monedei celei de-a doua economii din lume.
Printre acestea se numără o deschidere mai lentă decât era de așteptat a piețelor financiare chineze la investițiile străine, volatilitatea pe piețele globale și o posibilă escaladare a tensiunilor dintre China și Statele Unite.
Huawei și tehnologia 5G, situația din Hong-Kong, persecuția minorităților în China, pandemia Covid-19, escaladarea în Marea Chinei de Sud, războiul economic sunt tot atâtea subiecte care generează aceste tensiuni între Washington și Beijing.
Pe fondul unei politici din ce în ce mai agresive a președintelui american Donald Trump vizavi de China.