SUA și China. Sursa: Pixabay
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Tensiunile dintre China și Statele Unite au atins un nou nivel alarmant, după ce autoritățile de la Beijing au transmis un mesaj dur către Washington. În contextul amplificării conflictului comercial și al noilor tarife impuse de administrația Trump, China a declarat că este pregătită să facă față „oricărui tip de război”, fie economic, diplomatic sau chiar militar. Declarațiile au fost făcute publice chiar în timp ce la Beijing se desfășoară Congresul Național al Poporului, un eveniment-cheie pentru politica internă și externă a Chinei.
Escaladare bruscă pe fondul unui război comercial fără precedent
Anunțul autorităților chineze vine în urma deciziei președintelui american Donald Trump de a extinde tarifele comerciale asupra tuturor mărfurilor chinezești exportate în SUA. În replică, Beijingul a introdus tarife suplimentare de 10-15% pentru o serie de produse agricole americane.
Marți, ambasada Chinei la Washington a publicat pe platforma X (fostul Twitter) un mesaj tăios: „Dacă războiul este ceea ce își doresc Statele Unite, fie că e tarifar, comercial sau de altă natură, China este pregătită să lupte până la capăt”. Tonul dur a atras imediat atenția comunității internaționale, fiind una dintre cele mai agresive poziționări publice ale Beijingului în ultimii ani, scrie Reuters.
Creșterea cheltuielilor militare și mesajul transmis cetățenilor
În paralel cu avertismentul transmis Washingtonului, premierul chinez Li Qiang a anunțat miercuri că bugetul pentru apărare al Chinei va crește cu 7,2% în 2025. Oficialul a explicat că „lumea trece prin schimbări majore, fără precedent în ultimul secol, iar China trebuie să fie pregătită pentru orice provocare”.
De asemenea, liderii de la Beijing încearcă să transmită cetățenilor un mesaj de calm și încredere, subliniind că economia chineză este suficient de robustă pentru a rezista presiunilor americane. „China va continua să se deschidă economic și să atragă investiții străine”, a precizat premierul Li, într-o încercare de a liniști mediul de afaceri afectat de criza imobiliară și scăderea consumului intern.
China acuză SUA de „intimidare economică” și manipulare geopolitică
Poziția dură exprimată de Beijing nu se limitează doar la tema tarifelor comerciale. Ministerul de Externe chinez a acuzat Statele Unite că folosesc problema traficului de fentanil ca pretext pentru a justifica impunerea de noi tarife. „SUA încearcă să culpabilizeze China pentru propria criză a opioidelor, dar acest lucru nu va funcționa. Intimidarea și șantajul economic nu ne sperie”, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului.
În paralel, China a încercat să-și consolideze imaginea de actor global rațional și moderat, comparându-și comportamentul diplomatic cu cel al SUA, pe care le acuză că alimentează conflictele din Orientul Mijlociu și Ucraina.
Tensiuni mai vechi reaprind fricțiunile dintre cele două puteri
Nu este prima oară când China avertizează SUA cu privire la pregătirea sa militară.
În octombrie 2024, președintele Xi Jinping a cerut armatei să fie gata de luptă, în special în contextul exercițiilor desfășurate în jurul Taiwanului. Diferența, însă, este că actualul avertisment are o dimensiune mult mai amplă, cuprinzând și spectrul economic și politic, semn că Beijingul percepe acțiunile administrației Trump drept o amenințare directă la adresa stabilității regimului.
Xi Jinping. Sursa foto: Dreamstime.com
Bugetul militar, sub lupa analiștilor
În ciuda retoricii belicoase, China continuă să aloce un buget militar departe de cel al Statelor Unite. Cu 245 de miliarde de dolari, bugetul apărării chineze reprezintă doar o fracțiune din cel american. Totuși, experții din Occident atrag atenția că datele oficiale prezentate de Beijing subestimează, de fapt, cheltuielile reale pentru apărare, care includ și investiții masive în tehnologie, infrastructură militară și programe de modernizare.
Potrivit Institutului Internațional pentru Cercetare în Pace de la Stockholm, China cheltuiește aproximativ 1,6% din PIB pentru apărare – mai puțin decât SUA sau Rusia, însă această sumă ar putea fi mult mai mare dacă s-ar include și programele clasificate.
Relația SUA-China, la cel mai scăzut nivel din ultimele decenii
Tensiunile dintre Beijing și Washington s-au agravat constant în ultimii ani, alimentate de dispute comerciale, competiție tehnologică și diferende geopolitice, precum statutul Taiwanului. În ciuda unor gesturi simbolice de curtoazie – cum ar fi invitația adresată lui Xi Jinping de a participa la inaugurarea lui Trump – relația bilaterală a continuat să se degradeze.
Ultima tentativă de dialog direct dintre cei doi lideri, așteptată luna trecută, nu s-a mai materializat. În acest context, perspectiva unui nou ciclu de represalii și contra-represalii pare inevitabilă, mai ales pe fondul presiunilor interne cu care se confruntă Xi Jinping, inclusiv criza imobiliară, scăderea încrederii consumatorilor și încetinirea creșterii economice.
O spirală periculoasă în relația China-SUA
Analiștii internaționali avertizează că escaladarea discursului belicos dintre cele două superputeri riscă să împingă relația sino-americană într-o zonă de conflict deschis, fie economic, fie chiar militar.
Deși niciuna dintre părți nu pare să dorească un război în adevăratul sens al cuvântului, combinația dintre retorică agresivă, acțiuni economice punitive și tensiuni geopolitice cronice face ca riscul unei confruntări să fie mai mare ca niciodată.
