Dacă ţările din zona euro îşi deschid porţile pentru ajutorul Beijingului, preşedintele Traian Băsescu spune că România nu are nevoie de banii chinezilor.

Chiar dacă statele europene cu probleme îmbrăţişează ajutorul financiar oferit de chinezi, România, prin vocea preşedintelui Traian Băsescu, rămâne sub "scutul" Fondului Monetar Internaţional (FMI).

"Sper că miniştrii nu vor cădea în plasa unei poveşti de genul «să luăm nişte bani din China»", a spus, ieri, la guvern, Băsescu.

China a intervenit pentru a sprijini zona euro aflată în dificultate, într-un efort de a-şi consolida parteneriatul strategic cu UE. După investiţiile semnificative în economia Greciei, prima dintre cele 17 ţări membre ale zonei euro care a dat semne de oboseală la începutul anului trecut, guvernul chinez şi-a îndreptat atenţia şi spre şubrezita economie spaniolă, unde urmează să investească peste 7 miliarde de dolari în sectoare-cheie.

Şi România ar fi putut beneficia de un credit chinezesc dacă ar fi fost ceva mai activă la începutul crizei, spun analiştii consultaţi de EVZ.

"Şi noi ar fi trebuit să urmăm exemplul altor ţări, precum Polonia, şi în momentul în care a început criza să mergem în Asia pentru a încerca să atragem investitori. Din păcate, România nu prea a dat dovadă de organizare la acest capitol", consideră analistul Aurelian Dochia. Potrivit acestuia, China nu va suplini niciodată FMI, în primul rând deoarece un acord cu Fondul Monetar oferă încredere investitorilor.

ANALIZĂ

Banii de la chinezi nu pot înlocui acordul cu FMI

Vicepremierul chinez Li Keqiang, aflat într-o vizită la Madrid, a anunţat, ieri, că Spania şi China vor semna acorduri comerciale în valoare de 7,5 miliarde de dolari în domenii precum sectorul bancar, energetic şi turism. Mai mult, China, care deţine deja 13% din datoria suverană a Spaniei, a dat asigurări că va încerca să cumpere în continuare obligaţiuni de stat spaniole.

Vizita oficialului chinez are loc într-un moment în care Madridul întâmpină serioase dificultăţi economice şi, spre deosebire de Grecia şi Irlanda, încearcă să evite un împrumut extern.

În ultimele luni, statul chinez, care deţine rezerve valutare estimate la 2,5 trilioane de dolari, a cumpărat obligaţiuni din statele zonei euro afectate de criză. Beijingul îşi diversifică astfel investiţiile de teamă că o eventuală devalorizare a dolarului american i-ar putea diminua semnificativ rezervele valutare, în condiţiile în care 70% sunt în moneda SUA.

Analiştii străini cred că investiţiile chineze sunt o soluţie pe termen scurt. "Pe termen scurt, cred că Beijingul se mulţumeşte cu imaginea unui cavaler alb care poate salva Europa, iar această situaţie poate susţine puţin piaţa. Problemele Europei sunt însă de natură profund structurală, iar China nu le poate rezolva, chiar dacă poate astupa breşele pentru câteva săptămâni", spune Mark Williams, analist la Capital Economics, citat de AFP.

România a ratat startul

De aceeaşi părere sunt şi economiştii români, care precizează că Beijingul nu va suplini niciodată FMI, în primul rând deoarece un acord cu Fondul oferă încredere investitorilor.

"Un acord cu China nu are această putere. Totuşi, putem diversifica împrumuturile mai ales că nu cred că aceste două împrumuturi şi cerinţele lor intră în conflict", apreciază Aurelian Dochia. Potrivit lui, China a apărut în zona euro pentru că are un interes foarte mare să vadă o monedă europeană stabilă.

Profesorul de economie Daniel Dăianu susţine că România a ratat oportunitatea de a-şi dezvolta relaţiile cu China. "Au fost canale de comunicare, însă a existat o miopie şi o unilateralizare a diplomaţiei româneşti, care s-a limitat la câteva capitale europene şi la Washington. La noi, geografia lumii a însemnat doar UE şi SUA", spune Dăianu. El a adăugat că va fi foarte greu în momentul de faţă să mai câştigăm din startul pierdut, pentru că suntem în competiţie cu alte ţări, iar China este foarte pragmatică. În opinia fostului ministru de finanţe, România trebuia să exploreze posibilitatea de a colabora cu China pentru investiţii în infrastructură sau în industrie.

În ultimul timp, autorităţile au început să bată la poarta Chinei. Astfel, chinezii au fost invitaţi să investească în infrastructură, dar şi în sectoare strategice precum cel energetic sau agricultură. De pildă, companii chinezeşti sunt interesate să finanţeze construcţia hidrocentralei de la Tarniţa-Lăpuşteşti, un proiect în valoare de un miliard de euro. Mai mult, chinezii ar fi interesaţi de energia regenerabilă, dar şi de minerit. (A contribuit Paul Barbu) "Pe termen scurt, cred că Beijingul se mulţumeşte cu imaginea unui cavaler alb care poate salva Europa, iar această situaţie poate susţine puţin piaţa."MARK WILLIAMS, analist Capital Economics

AFACERI

Grecia, o poartă spre Europa de Est

Pentru China, Grecia reprezintă o poartă pentru schimburile comerciale cu Europa de Est, iar autorităţile de la Beijing au pus ochii pe Portul Pireu încă dinaintea crizei datoriei publice, scrie publicaţia germană "Der Spiegel".

În 2009, compania chineză de stat Cosco a preluat în concesiune, pe o perioadă de 35 de ani, două terminale de containere din cel mai mare port al Greciei. Înţelegerea urmează să aducă în vistieria statului elen peste 4,3 miliarde de euro şi să creeze aproximativ 1.000 de noi locuri de muncă. Şi investiţiile chineze nu se opresc aici. Potrivit "The Guardian", compania de construcţii BCEGI şi autorităţile locale au bătut deja palma pentru ridicarea unui hotel şi a unui mall în oraşul Pireu.

De asemenea, în domeniul comunicaţiilor există o înţelegere între Huawei Technologies şi compania OTE pentru transferul de know-how. Alte patru acorduri vizează exportul de ulei de măsline în China.