China a devenit al doilea partener comercial al Americii Latine, situându-se imediat în urma Statelor Unite ale Americii, dar înaintea Uniunii Europene, scrie în ediţia de luni cotidianul spaniol El Pais, preluat de Agerpres.
Totuşi, unii funcţionari şi oameni de afaceri latino-americani atrag atenţia cu privire la riscurile asocierii cu China, dată fiind concurenţa pe care o reprezintă exporturile industriale ale gigantului asiatic şi interesul companiilor chinezeşti - majoritatea cu acţiuni deţinute de stat şi cotate la bursă - de a intra în posesia terenurilor în ale căror subsoluri se află resurse naturale care interesează Beijingul.
Astfel, la un summit de afaceri recent China-America Latină, organizat în oraşul Chengdu, capitala provinciei chineze Sichuan, omul de afaceri brazilian Nizan Guanaes, preşedinte al grupului de comunicaţii ABC şi participant la Forumul Economic de la Davos, a avertizat că "am fost deja colonizaţi o dată şi nu mai vrem să mai repetăm figura. Vrem să fim parteneri".
Schimburi comerciale record în doar un deceniu
China şi America Latină nu aveau practice schimburi comerciale în anul 2000, însă zece ani mai târziu volumul acestora crescut de 11 ori. Când preşedintele chinez Hu Jintao a vizitat pentru prima oară continental sud-american, în 2004, a prevăzut că schimburile comerciale dintre cele două părţi vor ajunge la 72 miliarde de euro în 2010 şi că investiţiile companiilor chineze vor totaliza tot 72 de miliarde de euro între 2004 şi 2014.
Investiţiile chineze în America Latină, care până în 2009 reprezentau mai puţin de unu la sută din capitalurile străine care din regiune, au crescut spectaculos în primele nouă luni ale anului 2010, odată cu anunţarea unor investiţii de aproape 17 miliarde de euro. Însă din cele 19 investiţii majore chineze anunţate în America Latină din 2005 şi până în prezent, doar patru aveau să vizeze industria şi infrastructura, celelalte având legătură cu producţia de materii prime. Interes, dar şi precauţie
In faţa "invaziei" chineze, unele state sud-americane s-au repliat şi au adoptat măsuri de protecţie. Brazilia a limitat deja, în acest an, vânzarea de proprietăţi importante către străini. Uruguay intenţionează, la rândul său, să interzică vânzarea de proprietăţi mari către alte state, în timp ce Congresul argentinian analizează un proiect de lege care restrânge accesul străinilor la proprietatea asupra terenurilor. Nu se pune problema ca executivele latino-americane să pună piedici în calea relaţiilor cu China, însă doresc să fixeze totuşi nişte limite, comentează El Pais.
"Împărtăşim idealul unei creşteri cu incluziune socială, dar un scenariu în care noi am fi doar exportatori de materii prime poate bloca atingerea acestui obiectiv primordial", explică subsecretarul pe probleme de comerţ internaţional al Argentinei, Ariel Schale. Directorul pe probleme de comerţ internaţional al Braziliei, Luiz Fernando Antonio, recunoaşte că fierul, soia şi ţiţeiul reprezintă 80 la sută din exporturile ţării sale către China. "În schimb, importăm echipamente electronice", precizează el. 'Nimeni nu vrea să se transforme doar în producător de materii prime", admite Antonio, însă spune că responsabilitatea aparţine Americii Latine.