SĂRBĂTOARE. De Ziua Mondială a Laptelui, celebrată ieri, marii producători s-au întrecut în mustăţi de iaurt, iar fermierii din Timiş au făcut cea mai gustoasă telemea.

Piaţa produselor lactate din România este în continuă creştere, dar sub media europeană, spun specialiştii. Cu toate acestea, ieri, de Ziua Mondială a Laptelui, producătorii mari din ţară au dat petrecere în Parcul Tineretului din Capitală, unde au ascultat specialişti în osteoporoză, au organizat concursuri de mustăţi de lapte şi au pus la testare calciul din oase.

În coada clasamentului

Codaşi în Europa la producţie, dar şi la consumul de lapte, românii încearcă să se alinieze standardelor de calitate şi să cucerească străinătatea cu lactatele bio. Valentin Blănaru, directorul general al Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL), spune că, în prezent, în România sunt trei mari firme procesatoare care exportă în Anglia, Italia şi Spania lactate 100% naturale, în timp ce piaţa acestor produse este, oarecum, încă la începuturi la noi în ţară.

Tot el atrage atenţia că românii se situează, undeva, în coada clasamentului la consumul de lapte în Europa: „Din 1,6 miliarde de litri de lapte produs întrun an, un român consumă cam 8,5 litri de lapte proaspăt şi cam 17 kilograme de produse lactate. În vârful topului sunt francezii, care manâncă, anual, cam 43-44 de kilograme de astfel de produse”. O statistică a APRIL pe regiuni, privind producţia de lapte, arată că Transilvania „mulge” cel mai mult: „Cei mai mulţi producători, dar şi cei mai mulţi procesatori sunt de acolo. Au cam 60% din toată producţia, 30% o are sudul ţării, iar Moldova are 10%”, spune Blănaru.

Cu toată tehnologia inventată, procesatoare şi maşini de muls, fermierii din România aleg metodele tradiţionale de prelucrare a laptelui care antrenează, de obicei, toată familia.

Ciobănaş cu 300 de oi

Viaţa familiei Roşian, din satul timişean Gruni, se învârte în jurul laptelui. Nicolae Roşian a crescut îngrijind de oi, iar acum prosperă muncind lângă ale sale, cu toată familia, fiecare gest fiind calculat, încât să nu altereze ce au ei mai de preţ în gospodărie, laptele.

Cu o dexteritate exersată în zeci de ani, capul familiei trece de la un uger la altul. Când a umplut covata, cere ajutor şi strecoară laptele în marmite de aluminiu „de pe timpul lui tata Laie”, cum spune ciobanul.

Membrii familiei Roşian mulg oile tradiţional, cu mâna. Îmbrăcaţi în haine curate, mereu atenţi pe unde calcă, dau senzaţia că au creat un laborator în aer liber. Toată familia participă. Fiecare face câte ceva, de la copii la părinţi sau unchi: unul şuieră animalele să stea cuminţi în strungă, iar altul ajută la strecurat, întinzând tifonul.

Familia Roşian foloseşte cheag olandez, foarte puternic. Asta înseamnă că lichidul alb şi gras se transformă într-o masă de consistenţa unei budinci bine făcute. „Apoi se pune cârpa în crintă şi se taie conţinutul, vertical, orizontal, apoi marginile, la intervale de câte 15 minute. La final se leagă tifonul respectiv, în cruce, şi se lasă la scurs, patru ore”, spune doamna Roşian.

Între timp, se prepară „ţărăneşte” saramura, care va da gust brânzei. „O facem tradiţional, adică sărăm apă şi probăm cu oul: e saramura perfectă când stă oul deasupra cât un ban”, explică Nicolae. Pentru caş, brânza proaspătă va sta în saramură cam şase ore. Dacă vrea să facă telemea, timpul petrecut în apa sărată ajunge la două săptămâni.

AUTOMAT

Calciul la dozator se vinde sub preţul pieţei

Ca o alternativă a laptelui la PET, vândut în piaţă de fermierii mici, întreprinzătorii cu idei s-au gândit la „dozatorul de lapte” (foto) care funcţionează şi în lipsa gestionarului, cu fise de 50 şi 10 bani. Un crescător de vaci din Sfântu Gheorghe a ales, acum aproape un an, să vândă laptele direct în stradă, la un automat. La început l-a vândut cu doi lei litrul, acum laptele de la automat costă 2,5 lei.

Automatul care funcţionează non-stop din vara anului trecut, pe Strada Bisericii, lângă o benzinărie şi cantina socială a oraşului, nu este foarte solicitat de localnici. „Vin bătrânii de prin zonă şi câţiva copii trimişi de bunici”, a spus o vânzătoare de la un magazin din apro - pierea dozatorului, unde mai intră clienţii să schimbe bancnote în monede, pentru că automatul funcţionează cu fise de 50 şi de 10 bani.

Proprietarul automatului, Bartha Ferenc, a văzut utilajul în Austria şi s-a gândit că în acest fel poate vinde mai bine laptele de la cele nouă vaci din gospodăria lui. S-a dus special în Austria să vadă cum func ţionează şi apoi l-a cumpărat direct de la producătorul elveţian. A costat 6.000 de euro, are o capacitate de 70 de litri şi menţine laptele rece indiferent de temperatura de afară. E alimentat o dată la două trei-zile. (Adrian Moise)