În prezent, resturile alimentare sunt aruncate la gunoi de cei mai mulți oameni, iar România este în topul țărilor în ceea ce privește risipa alimentară. Tocmai de aceea, un grup de cercetători români a inventat ceea ce se numește hrana viitorului. Din ce este compusă.
În laboratoarele Facultății de Știință și Ingineria Alimentelor din Galați, cercetătorii au plecat de la premisa că resturile alimentare care sunt în prezent aruncate de către oameni ar putea deveni în viitor produse de bază.
Super-alimentele viitorului
Printre altele, cercetătorii au inventat o marmeladă de măceșe, în patru sortimente, în care variază concentrația și tipul de zahăr adăugat, inclusiv tipul fără zahăr sau cu înlocuitor.
Ei au creat și un suc de măceșe cu pulpă, ce a fost amestecat cu suc de mere, precum și un supliment alimentar, în care a fost inoculată o bacterie probiotică. Cercetătorii au inventat și un jeleu făcut din soiul autohton de struguri Băbească Neagră.
„Nu a fost resimțită absența zahărului, soiul de struguri fiind un soi destul de dulce. Și, de asemenea, structura jeleului a fost foarte apropiată de cea în care se adaugă zahăr”, a spus lectorul Oana Nistor de la Facultatea de Știință și Ingineria Alimentelor din Galați.
Ce proprietăți au produsele făcute din resturi alimentare
Deși sunt considerate produse din resturi alimentare, alimentele au o mulțime de proprietăți pentru organism, a explicat Inginerul Daniela Serea de la Facultatea de Știință și Ingineria Alimentelor.
Mai exact, acestea conțin cantități importante de compuși biologic activi, cum ar fi antioxidanți, coloranți și compuși naturali de sinteză ce pot înlocui aditivii de sinteză eficientă. Spre exemplu, tot din struguri, dar din pielița rămasă după stoarcerea boabelor, cercetătorii au inventat un colorant natural pentru bere.
Demersul cercetătorilor a pornit de la ideea că în viitor, planeta va fi suprapopulată, drept pentru care va fi nevoie de 70% mai multă hrană. În prezent, trei miliarde de oameni din întreaga lume nu își pot permite o dietă sănătoasă, iar 820 de milioane sunt subnutriți, arată cercetătorii de la Universitatea Dunărea de Jos din Galați.
De asemenea, 55% dintre solurile planetei sunt erodate de la nivel moderat până la stadiul în care nu mai pot produce rod, potrivit impact.ro.