Comunitatea științifică din Ungaria ar putea fi marginalizată tot mai mult în Spațiul European de Cercetare din cauza programului Erasmus. Un sfert dintre respondenții unui sondaj au spus că ar lua în considerare căutarea unui loc de muncă în străinătate pentru a compensa efectele negative.
Comunitatea științifică din Ungaria, marginalizată
Comunitatea științifică din Ungaria ar putea fi marginalizată tot mai mult din Spațiul European de Cercetare după ce Consiliul Uniunii Europene a exclus, în decembrie 2022, din programul de schimb educațional Erasmus+ și din programul de cercetare Orizont Europa cele 21 de universități ungare care în ultimii ani au fost administrate de fundații în care mai multe persoane apropiate Guvernului au fost incluse în consiliile de administrație care gestionau instituțiile, motiv pentru care independența lor profesională și de conducere a devenit îndoielnică.
Anterior, președintele Academiei Ungare, Tamás Freund, a avertizat, de asemenea, că excluderea ar putea cauza prejudicii întregii vieți științifice ungare, iar temerile sale par a fi confirmate: potrivit unui sondaj recent al Academiei Tinerilor Cercetători, care a procesat răspunsurile a peste cinci sute de cercetători și lectori universitari cu vârsta cuprinsă între 31-45 de ani, efectele negative se simt deja.
Pe baza rezultatelor, 40 la sută dintre respondenți au constatat efectele negative ale înghețării fondurilor UE, care afectează nu doar angajații universităților în cauză, ci întreaga comunitate științifică a Ungariei.
Cercetătorii maghiari, marginalizați
Una dintre cele mai mari dificultăți este că încrederea în partenerii ungari a scăzut în lumea științifică europeană, cooperarea cu ungurii este considerată din ce în ce mai riscantă: aproximativ 9% dintre participanții la sondaj au declarat că partenerii lor internaționali au vrut să-i excludă din cooperare, în pofida faptului că nici măcar nu lucrează în instituții care sunt afectate de suspendarea UE.
20% dintre respondenți au semnalat, de asemenea, că a devenit mult mai dificilă comunicarea cu partenerii internaționali. De asemenea, s-a întâmplat ca șeful unei cercetări internaționale să le ceară cercetătorilor ungari să-și schimbe locul de muncă.
Sondajul a evidențiat, totodată, că un sfert dintre respondenți se gândesc să își caute un loc de muncă în străinătate pentru a compensa efectele negative, însă din această cauză țara ar putea pierde tocmai acei cercetători care pot juca un rol activ pentru ca știința ungară să se alăture rețelelor europene.
Ce poate face guvernul din Ungaria
Potrivit Academiei Tinerilor Cercetători, reputația internațională a științei ungare a suferit o lovitură majoră ca urmare a înghețării fondurilor UE, iar pentru a reduce daunele, este esențial ca toate universitățile ungare să participe din nou în calitate de parteneri cu drepturi depline în rețelele europene de cooperare.
Ceea ce ar necesita ca Guvernul ungar să rezolve preocupările și să garanteze managementul și independența profesională a universităților în cauză. Însă, în loc de un acord, Guvernul a venit cu o idee nouă în luna ianuarie, şi anume: a lansat propriul program internațional de cercetare numit HU-rizont pentru universitățile excluse din programul Horizont, pentru care au fost alocați anul acesta 8 miliarde de forinți.
Cu toate acestea, Academia Tinerilor Cercetători a atras atenția asupra faptului că restricțiile nu înseamnă doar o retragere a resurselor, ci și o slăbire a rețelelor de cercetători, izolarea comunității științifice ungare și o diminuare a oportunităților de formare, toate acestea fiind de importanţă fundamentală pentru menţinerea competitivităţii şi a cercetării de calitate, potrivit Nepszava.
(Traducerea: Rozália Gănciulescu, RADOR RADIO ROMÂNIA)