Shi Zhengli, cercetător de top la laboratorul din Wuhan, este poreclită „cercetătoarea de lilieci”. Asta fiindcă este specializată în transmiterile virale de la lilieci, scrie Fox News
După ce au apărut acuzații că cercetările ei au dus la apariția actualului virus SARS-CoV 2 și a pandemiei COVID 19, Shi Zhengli spune că dacă nu sunt studiate aceste animale atunci va crește posibilitatea apariției unei izbucniri chiar mai grave decât cea de până acum, într-un interviu pentru CGTN.
Astfel, conform unor rapoarte publicate, pe 30 decembrie anul trecut echipa chinezoaicei a obținut primele probe de coronavirus. Întrebarea firesască a reporterului a fost: „Ce fel de muncă ați făcut de atunci pentru identificarea patogenului?”. Iar doctorița a răspuns: „Am obținut probele în după-amiaza zilei de 30 decembrie 2019 iar echipa noastră mai întâi a făcut studii privind coronavirusul pe aceste probe, despre care s-a crezut că sunt probe pentru o pneumonie de cauză necunoscută, din moment ce laboratorul meu făcea de multă vreme cercetări privind coronavirusuri. Între timp, am făcut secvențieri de înaltă tehnologie a probelor și de izolare a patogenilor. Apoi, într-un timp foarte scurt, am determinat că este vorba despre un nou tip de coronavirus în acele probe și am obținut întreaga secvențiere a genomului, care dovedește că că secvența acestui patogen nu este aceeași cu a virusurilor existente pe care le cunoașteam deja. Așa că l-am denumit “noul coronavirus”.
Mai târziu, împreună cu alte două institute medicale din țara noastră, am raportat întreaga secvență de genom a virusului către Organizația Mondială a Sănătății pe 12 ianuarie 2020. În același timp, am încărcat celelalte secvențieri într-o bibliotecă de gene numită GISAID, care este folosită de guverne și oameni de știință din toată lumea pentru a identifica patogeni cu scopul dezvăltării de vaccinuri și medicamente generice.
A urmat, natural, o altă întrbare esențială: „Când ați terminat secvențierea genomului și l-ați împărtășit lumii, a însemnat că munca dvs. s-a încheiat acolo?”. Iarăși, răspunsul a fost promt: „De fapt, nu. Munca pe care am făcut-o la început este doar o parte din indentificarea patogenului, proces în care să îi cunoaștem informația genetică și ce fel de virus este. Dar, de fapt, pentru identificarea patogenului, un alt pas important sunt experimentele pe animale. Aceste experimente sunt, de fapt, parte a ceea ce se numește «Postulatele lui Koch». Numai prin experimente de infectare a animalelor putem determina în final că un anumit patogen este cauza principală a unei anumite boli. Din momentul în care avem un model animal, îl putem folosi rapid pentru a face experimente.
De fapt, am încheiat un experiment de infectare a unui animal cu șoareci transgenici pe 6 februarie. A demonstrat că acest animal poate simula ceva simptome de pneumonie similare cu oamenii infectați cu COVID 19. Apoi am încheiat un experiment de infectare a animalelor pe maimuțe rhesus, pe 9 februarie. Ambele experimente de infectare a animalelor au arătat că coronavirusul izolat de noi era o cauză a pneumoniei necunoscute”
Shi Zhengli a mai spus că, de fapt, a început să studieze coronavirusurile de la lilieci din 2004și că, după 15 ani, echipa ei a acumulat un număr mare de materiale, tehnologii, metode și platforme de cercetare și, în același timp, s-au adăugat talente echipei ei: „Așadar, o asemenea acumulare ne-a făcut capabili să înțelegem cauza noii pneumonii în cel mai scurt timp, când ne-am confruntat cu această epidemie”
Specialista spune că, de-a lungul acestor 15 ani de cercetare, a dezvoltat căi de a depista virusuri precum SARS. Prin depistare, a descoperit că există diversitate genetică în natură: „Noi îi numim «virusuri înrudite cu SARS». Descoperirea acestor virusuri înseamnă că nu doar SARS, dar și că alte virusuri înrudite cu SARS pot prezenta un potențial pericol pentru oameni. Așa că, pe de o parte, am început să-i studiem distribuția și trecutul genetic. Pe de altă parte, am condus experimente de biologie moleculară în laboratorul nostru pentru a stabili dacă aceste virusuri înrudite cu SARS, purtate de lilieci, ar avea potențialul de infectare inter-specii.
O astfel de serie de lucrări de fapt ne oferă o experiență bună de cercetare și soluții tehnice. De exemplu, metodele noastre de detectare a acidului nucleic, cât și metodele noastre de detectare a anticorpilor și tehnologiile de izolare a virusurilor. Toate acestea necesită mult timp să fie explorate pe deplin. Apoi, când există o mostră, putem termina identificarea patogenului”.
Shi Zhengli a subliniat, la final: „Ținta noastră inițială de cooperare internațională este de a munci împreună pentru sănătatea oamenilor din toată lumea, fiindcă știm că nu există granițe în cercetarea bolilor infecțioase existente sau care se dezvoltă. O astfel de muncă necesită cercetători din toată lumea iar guvernele să fie deschise, transparente și cooperante și să lucreze împreună pentru a preveni și controla unele dintre aceste noi boli infecțioase. Așadar, încă de la început, scopul nostru a fost de a coopera. Prin cooperare putem căpăta beneficii mutuale și putem înțelege cu toții aceste virusuri existente, cât mai curând posibil.
Munca în laborator cât și colectarea de probe pe teren și modele de avertizare timpurii, necesită ca cercetători din diverse domenii, și cu diverse experiențe de pregătire, să se completeze împreună. O singură echipă mică nu poate face singură o asemenea muncă”.
Iar, la presiunea reporterului, vizavi de finațările pentru aceste proiecte de cooperare, doctorița chinezoaică a recunoscut: „Cred că acum știința a fost legată de politică ceea ce face ca știința să fie politizată. Este foarte regretabil. Cred că oamenilor de știință din întreaga lume nu le place să vadă asta. Așa cum am menționat și mai devreme, cercetarea bolilor infecțioase trebuie să fie deschisă și transparentă. Cooperarea internațională ne poate oferi suport tehnic bun pentru aceste noi boli infecțioase, lucru care servește întregii omeniri. Așa că ne pare foarte rău.”