Ritmul de scădere a populației românești este mult mai mic decât al celei maghiare. Parohiile ortodoxe sunt în pericol să dispară.

Reprezentanţi ai societăţii civile româneşti din Covasna şi Harghita, prezenţi joi la Universitatea de Vară de la Izvorul Mureşului, au tras un semnal de alarmă cu privire la pericolul ca învăţământul în limba română din localităţile etnic mixte din cele două judeţe să se desfiinţeze, iar parohiile ortodoxe să rămână în viitor fără niciun credincios, pe fondul scăderii numărului membrilor comunităţilor româneşti din zonă.  

Printre participanţi s-a numărat şi directorul ştiinţific al Centrului European de Studii Covasna-Harghita, dr. Ioan Lăcătuşu, care a arătat, în cadrul sesiunii „Provocări privind păstrarea şi afirmarea identităţii naţionale a românilor din judeţele Covasna şi Harghita, în anul Centenarului Marii Uniri”, că numărul populaţiei româneşti din această zonă a scăzut într-un procent mai mare decât cel al populaţiei de etnie maghiară.

 

El a precizat că la recensământul din 2011 în cele două judeţe locuiau 84.217 români, faţă de 103.534 la recensământul din 1992, deci cu 19.312 persoane mai puţin.  

"Din analiza comparativă a datelor referitoare la structura pe naţionalităţi a populaţiei judeţului Covasna rezultă că în anul 2011, faţă de anul 2002, populaţia totală a judeţului a scăzut cu 7%, populaţia de etnie maghiară a scăzut cu acelaşi procent, 7%, iar populaţia de naţionalitate română a scăzut cu 12%. În aceeaşi perioadă, populaţia totală a judeţului Harghita a scăzut cu 4,71%, populaţia de etnie maghiară a scăzut cu 6,64%, iar populaţia de naţionalitate română a scăzut cu 14,55%”, a precizat dr. Ioan Lăcătuşu, citat de Agerpres.  

Potrivit acestuia, din totalul celor 45 de localităţi ale judeţului Covasna, cinci municipii şi oraşe şi 40 de comune, în aproape jumătate, respectiv în 24 de localităţi, există comunităţi româneşti mici şi foarte mici, de sub 100 de locuitori români, aspect ce se regăseşte şi în judeţul Harghita, unde din totalul celor 67 de localităţi ale judeţului, respectiv 9 municipii şi oraşe şi 58 de comune, în două treimi, adică în 48 de localităţi, populaţia de etnie română este alcătuită din comunităţi mici şi foarte mici.  

Lăcătuşu a menţionat că aceste comunităţi mici nu dispun de cadrul instituţional şi nici de resurse umane, materiale şi financiare necesare păstrării identităţii româneşti, avertizând că dacă procesul de depopulare va continua, în viitorii 20-30 de ani populaţia românească din majoritatea localităţilor etnic mixte din judeţele Covasna şi Harghita "se va diminua drastic, mergând până la dispariţie”.  

„Dacă în mediul rural, principala cauză a scăderii populaţiei româneşti o constituie îmbătrânirea populaţiei şi sporul natural negativ, în mediul urban, principala cauză este lipsa locurilor de muncă şi, în cazul oraşelor, lipsa perspectivelor de realizare profesională, ca român (...). În acest context, o problemă majoră o reprezintă situaţia viitoare a parohiilor ortodoxe din localităţile etnic mixte, cu un număr mic de credincioşi, care riscă ca în următorii ani să rămână fără niciun enoriaş. Cele mai mari greutăţi ale învăţământului în limba română din judeţele Covasna şi Harghita sunt cauzate de scăderea numărului de elevi şi asigurarea funcţionării claselor sub efectiv, precum şi lipsa, din ce în ce mai mare, a profesorilor români calificaţi”, a afirmat acesta.  

Lăcătuşu a mai adăugat că, în prezent, nu mai există învăţământ în limba română în oraşele Băile Tuşnad, Vlăhiţa şi Baraolt şi în majoritatea localităţilor rurale cu populaţie etnic mixtă.  

Ediţia din acest an, cea de-a XVI-a, a Universităţii de Vară de la Izvorul Mureşului, care se desfăşoară în perioada 2-7 iulie a.c, are ca temă „România şi românii de pretutindeni, în anul Centenarului Marii Uniri”, iar la aceasta participă cursanţi din ţară, dar şi din Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Albania, Macedonia, conferenţiari din principalele centre universitare ale ţării şi din străinătate, ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, reprezentanţi ai statului român, ai societăţii civile, politicieni, etc.  

Universitatea este organizată de Centrul Cultural Topliţa şi Centrul European de Studii Covasna-Harghita din Sfântu Gheorghe, cu sprijinul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, Institutului Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni şi al Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, în parteneriat cu Asociaţia „Răsăritul Românesc” din Chişinău, Alianţa pentru Centenar şi Federaţia Organizaţiilor Româneşti din Centrul şi Sud-Estul Europei.