Marile grupuri ca Nike, Amazon, CitiGroup sau Goldman Sachs, care susţin protestele din SUA, sunt acuzate de solidaritate de faţadă şi ipocrizie.

Este cu adevărat o implicare onestă în problema rasială? Sau e vorba de o solidaritate ipocrită dacă nu de-a dreptul o cinică strategie de marketing?

După luările de poziţii ale giganţilor ca Nike, Amazon, Netflix, Google, marile magazine Target şi Nordstrrom, Facebook, băncile CitiGroup şi Goldman Sachs în favoarea protestelor,  au ajuns în colimatorul reţelelor sociale: câteodată aceste grupuri au fost criticate fiindcă au intervenit doar cu vorbe, fără să facă nimic concret, fără să pună mâna pe portofel. În alte cazuri, marile firme au fost acuzate că vor să-şi refacă "virginitatea".

Exemple

Amazon donează 10 milioane de dolari organismelor pentru apărarea drepturilor civile, iar Jeff Bezos îşi arată toată susţinerea pentru Black Lives Matter. Chestiune care a costat gigantul din Seatle pierderea multor clienţi de dreapta.

Apoi, au apărut criticile mişcărilor progresiste împotriva grupului Amazon acuzat că tratează cu duritate şi cu puţină protecţie antiCovid angajaţii în bună parte afro-americani, şi că a vândut pe platforma sa şi produse rasiste. Amazon, apoi, a adoptat o tehnologie de supraveghere bazată pe recunoaşterea facială care pune în pericol intimitatea cetăţenilor: sisteme pe care firma le-a pus la dispoziţia poliţiei extinzând astfel puterea lor de control asupra cetăţenilor.

CitiGroup (o companie de servicii financiare americană cu sediul în New York) şi Google sunt acuzate de ipocrizie fiindcă au finanţat de mai multe ori şi în această parte a anului 2020 campanii electorale ale candidaţilor.

În privinţa Target care acum susţine organizaţiile afro-americanilor, a avut acorduri cu poliţia din Minneapolis pentru crearea unui sistem de supraveghere a centrului oraşului cu camere de luat vederi dar şi un sistem nou bazat pe imagini cu înaltă rezoluţie.

Implicarea împotriva rasismului cu care s-a lăudat Mark Zuckerberg pare de asemenea ciudată când ani de zile Facebook a discriminat pe afro-americanii care doreau să cumpere o locuinţă prin platforma sa, excluzându-i din reţeaua solicitanţilor.

Într-un sistem economic dominat de un capitalism nemilos, este uşor să găseşti capete de acuzare împotriva firmelor: de la Spoty care a penalizat mulţi artişti de culoare, plătindu-i puţin pentru streamingul muzicii lor, până la Goldman Sachs, banca care acum pare atât de implicată împotriva rasismului, dar acuzată în trecut de discriminarea angajaţilor de culoare.

Ipocriţi sau nu, culeg rezultate bune din orice conflict

Rămâne faptul că, ipocriţi sau nu, aceste grupuri iau poziţie şi se aliniază simpatiei unei părţi a clienţilor lor. Dar aici experţii de marketing vorbesc de „decizii calculate”: s-a văzut în trecut că, atunci când este vreo dispută, o firmă culege rezultate mai bune dacă ia poziţie pentru valori, dându-şi o identitate publică, chiar cu costul de a nemulţumi pe mulţi, decât să apară pasivi sau de-a dreptul complici.

E valabil pentru chestiuni de rasă, de orientare sexuală, abuzuri asupra femeilor. Însă...aceleaşi firmele se ţin departe de chestiuni politice ca avortul, justiţia, drogurile. Dar şi de pandemie, relatează Corriere della sera.