După ce instanţa a admis recursul "băieţilor deştepţi", societatea se poate înscrie pe două trasee care implică, ambele, trecerea printr-un proces de insolvenţă.
Instanţa a admis, marţi, recursul depus de "băieţii deştepţi", după ce contractele pe care aceştia le încheiaseră cu Hidroelectrica au fost denunţate de administratorul judiciar desemnat după intrarea companiei în insolvenţă în 2012. Aceste contracte, încheiate pe perioade chiar de peste 10 ani, prevedeau ca societatea de stat să vândă unor terţi energie, la preţuri sub cele din piaţă. Poziţie clară "Băieţii deştepţi" au contestat în instanţă decizia administratorului judiciar, iar 60 de contestaţii au fost respinse definitiv. Ca urmare a deciziei de marţi a instanţei, se va relua judecarea a 14 contestaţii, daunele pe care Hidroelectrica ar trebui să le plătească fiind de 1,3 miliarde lei. "Curtea nu a citat adevăraţii creditori, cum sunt băncile, care au o expunere de circa 700 de milioane de euro faţă de Hidroelectrica, nici statul român, dar a acceptat traderii, care nu au calitatea de creditori. Nu le voi accepta înscrierea în masa credală până când nu vor avea o decizie favorabilă definitivă, deoarece ei nu sunt creditorii Hidroelectrica, ci cer daune în contul contractelor denunţate, al avantajelor pe care le-ar fi putut avea", a precizat pentru EVZ Remus Borza, administratorul judiciar al societăţii de stat.
- Insolvenţa Hidroelectrica: Există o cale de atac extraordinară împotriva deciziei Curţii de Apel Bucureşti
Varianta A: ieşirea din insolvenţă În momentul de faţă pot fi puse pe tapet două scenarii cu privire la viitorul Hidroelectrica. Primul presupune atacarea deciziei prin care compania s-a întors la situaţia existentă la 25 iunie 2013, cu o zi înainte de ieşirea din insolvenţă. "Teoretic, decizia poate fi atacată cu contestare în anulare, care este o cale extraordinară de atac, dar durează două-trei luni, timp în care Hidroelectrica este în insolvenţă", a mai declarat Remus Borza, care îşi reia astfel rolul de administrator judiciar al societăţii. Măsura este agreată şi de Gabriel Dumitraşcu, şeful Direcţiei de Privatizare din cadrul Departamentului pentru Energie, în subordinea căruia se află Hidroelectrica. Varianta B: rămânerea în insolvenţă Cel de-al doilea scenariu se referă la rămânerea în insolvenţă a Hidroelectrica, pentru încă 6-12 luni, timp în care va fi reluat programul de restructurare a companiei. Remus Borza are în vedere desfiinţarea unor sucursale, ceea ce înseamnă şi eliminarea a circa două sute de posturi, în special din zona TESA. Totodată, administratorul judiciar are în plan degrevarea companiei de "active toxice", adică acele puncte de lucru care au costat foarte mulţi bani, dar care nu produc pe măsura sumelor înghiţite, cum sunt cele de la Paşcani sau Valea Padului. În total, aceste puncte au înghiţit circa 300 de milioane euro. Pentru finalizarea lucrărilor ar mai fi nevoie de încă 400 de milioane. Însă, aceste sume ar putea fi orientate spre centrele de producţie eficiente.
- Hidroelectrica intră DIN NOU ÎN INSOLVENŢĂ
Cale de evitare a insolvenţei Otilia Nuţu, analist de politici publice în energie, explică pe blogul Contributors ce va urma pentru Hidro: "Odată cu decizia definitivă a Curţii de Apel Bucureşti, mai avem de aşteptat să se termine încă două alte procese, unul contra deschiderii insolvenţei de la bun început, celălalt privind contestaţii la tabelul creditorilor, adică băieţii deştepţi vor şi reactivarea vechilor contracte, ba mai cer şi despăgubiri". În plus, se întreabă Otilia Nuţu, ce se va întâmpla cu comisionul de succes încasat de administratorul judiciar Remus Borza? Acesta a câştigat 2,2 milioane de euro pentru că a reuşit să scoată compania din insolvenţă la termenul asumat. Nuţu explică şi calea prin care se putea ocoli situaţia de faţă: "Contractele (cu "băieţii deştepţi", n.r.) erau un acord cadru în care părţile se întâlneau periodic, cel puţin o dată pe an, şi băteau palma pe preţuri şi cantităţi. Nu exista niciun motiv pentru care Hidroelectrica să nu spună, simplu, îţi dau zero MWh sau îţi pun preţ exact cât e în bursă". Contracte păguboase Borza spune că „băieţii deştepţi” emit pretenţii în contul unor câştiguri pe care le-ar fi avut, dacă nu ar fi fost denunţate contractele păguboase pentru compania de stat. În 2012, Ministerul Economiei evalua pagubele generate de vânzare a energiei la preţuri foarte mici, la circa 4,5 miliarde lei. Totodată, Remus Vulpescu, fostul administrator special al Hidroelectrica, spune că „există riscul ca aceste contracte să intre din nou în vigoare”. Hidroelectrica s-a aflat în insolvenţă în perioada iunie 2012 - iunie 2013. Numărul salariaţilor Hidroelectrica s-a redus cu o cincime în precedenta procedură de insolvenţă.
Recomandările noastre
11:09 - Dragi fani CSM și Argeș!
