Datează din tinerețea Universului, iar descoperirea sa ridică importante probleme teoretice privind formarea găurilor negre supermasive.
Cel mai vechi quasar din Univers a fost descoperit de cercetătorii Universității din Arizona.
Cu mai puțin de un miliard de ani după Big Bang, Universul nu era integral transparent, scrie Science et Avenir. Era plin de o ceață de hidrogen, cu particularitatea de a absorbi ultravioletele emise de toate galaxiile tinere.
Dar s-a limpezit brusc. O fază numită reionizare, trecând de la „epoca întunecată” la cea de Univers transparent.
O cantitate colosală de energie a fost necesară pentru ca această reionizare să se producă. Ea a fost adusă de prima generație de quasari, din care cercetătorii din Arizona au descoperit unul. Cel mai vechi cunoscut până acum.
Quasarii (prescurtare de la „quasi stellar astronomical radiosource”) sunt obiecte astronomice aparte.
Cu ocazia primelor observații, astronomii i-au luat drept stele (de unde numele lor). În realitate, sunt surse puternice de radiații situate la miliarde de ani lumină de Terra. Ei corespund nucleelor galaxiilor active, care adăpostesc în interior găuri negre supermasive. Acestea din urmă înghit toată materia din jur: gaz, praf și chiar stele.
Veteranul
Cu ocazia celei de-a 237-a reuniuni a Societății Americane de Astronomie, derulată în perioada 11-15 ianuarie, 2021, a fost anunțată descoperirea lui J0313-1806. Un quasar aflat la 13,03 miliarde de ani lumină de Terra. Este cel mai îndepărtat descoperit până acum. Deci și cel mai vechi quasar din Univers. El exista când Universul nu avea decât 670 de milioane de ani, adică jumătate din vârsta actuală.
Obiectul adăpostește o gaură neagră supermasivă. Masa este este echivalentă cu cea a 1,6 miliarde de sori. Și este de zece mii de miliarde de ori mai strălucitor decât Soarele nostru.
Și nu sunt singurele caracteristici ieșite din comun. Este și primul la care astrofizicienii au observat prezența unui vânt supraîncălzit. Acesta este emanat cu o viteză egală cu 20% din cea a luminii.
Acest vânt este la originea intensei activități de formare de stele în galaxia care găzduiește qasarul. Aceasta produce aștri noi la o rată de 200 de ori mai mare decât Calea Lactee.
Misterul J0313-1806
Descoperirea acestui quasar îi intrigă pe astrofizicieni. Nici un model nu a explicat cum a putut să dobândească o asemenea masă într-un Univers atât de tânăr.
Găurile negre se formează atunci când o stea explodează în supernovă și se prăbușește în sine însăși. Astfel, se naște o gaură neagră de masă stelară.
Teoretic, aceste găuri negre s-ar putea aglutina sfârșind prin a forma o gaură neagră supermasivă. Însă este nevoie de mult mai mult timp decât câteva sute de milioane de ani, cât are J0313-1806.