Proiectul de Modernizare a Administraţiei Fiscale (RAMP), încheiat în anul 2013, prin care România putea să acceseze de la Banca Mondială fonduri rambursabile în valoare de 70 de milioane de euro, există doar pe hârtie, a declarat luni, pentru RFI România, preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, ANAF, Bogdan Stan.

"De când am preluat această funcţie, la începutul acestui an, am constatat că modernizarea informatică a ANAF era doar pe hârtie şi, practic, din 2015 până acum nu s-a mai întâmplat nimic concret. Proiectul de Modernizare a Administraţiei Fiscale (Revenue Administration Modernization Project - RAMP), încheiat în anul 2013, prin care România urma să acceseze fonduri rambursabile în valoare de 70 de milioane de euro pentru modernizarea administrării fiscale, există doar pe hârtie. Între anii 2015 şi 2016, RAMP a stat pe loc. Există decalaje majore faţă de calendarul iniţial care prevedea ca, în anul 2018, RAMP să fie finalizat, decalaje generate de procesul dificil de evaluare a ofertelor tehnice primite din partea celor şase ofertanţi, noul termen de implementare fiind 1 ianuarie 2021", a precizat Stan.

Şeful Fiscului susţine că se impune o regândire a opţiunilor de care dispune ANAF, în condiţiile în care această întârziere a RAMP poate să fie şi mai mare în următorii ani.

"Întârzierea RAMP, constatată până în acest moment, şi estimarea că această întârziere poate să fie şi mai mare în următorii ani impun o regândire a opţiunilor de care dispune ANAF. Avem nevoie de soluţii care să răspundă cât mai rapid nevoii de susţinere a activităţii curente şi care să implice costuri cât mai mici", a adăugat Stan, citat de Agerpres.

Potrivit sursei citate, infrastructura actuală de servere şi unităţi de stocare a Centrelor de date ale ANAF este formată din echipamente aflate la sfârşitul ciclului de viaţă, "cu o uzură fizică şi morală avansată".

"Infrastructura actuală de servere şi unităţi de stocare a Centrelor de date ale ANAF este formată, în marea sa majoritate, din echipamente care sunt la sfârşitul ciclului de viaţă, cu o uzură fizică şi morală avansată (gradul de încărcare este de 99%). Această situaţie are mai multe cauze, principala fiind dată de acordurile cadru şi contractele subsecvente încheiate începând cu anul 2013. Precizăm că ultimul contract subsecvent din acordul cadru de mentenanţă a expirat în octombrie 2016. Fără o însănătoşire a sistemului informatic, RAMP nu va fi aplicat. Sistemul informatic trebuie să fie menţinut funcţional. Dar nu s-a achiziţionat un echipament informatic pentru menţinerea la cote rezonabile a infrastructurii actuale de servere şi unităţi de stocare", a mai spus preşedintele ANAF.

În acest context, principalele soluţii propuse de şeful ANAF vizează înlocuirea contractelor de întreţinere cu un contract de asigurare a funcţionării infrastructurii sistemului informatic al ANAF şi înlocuirea platformelor hardware cu unele noi.

"Am identificat existenţa mai multor soluţii pentru retehnologizarea sistemului informatic al ANAF, aşa cum este el în prezent, considerându-se fezabil să fie înlocuite contractele de întreţinere cu un contract de asigurare a funcţionării infrastructurii sistemului informatic al ANAF. Avem nevoie de înlocuirea platformelor hardware cu unele noi. Trebuie să transferăm bazele de date, sistemele de fişiere, în tehnologii similare. Este nevoie să ne asigurăm că există posibilitatea tehnică de comasare a unor baze de date şi folosirea unui număr de licenţe adecvat pe procesoare mai puternice", afirmă şeful Fiscului.

În opinia acestuia, sistemul informatic al ANAF trebuie să funcţioneze pe o infrastructură modernă, iar în prezent este stabilită modalitatea de realizare a sistemului unic de date şi a administratorului acestuia.

Săptămâna trecută, şeful Fiscului a precizat într-o conferinţă de presă că în prezent se face o analiză referitoare la restructurarea ANAF, care va fi prezentată primului ministru.

Premierul Mihai Tudose a afirmat luni, referitor la activitatea ANAF, că cifrele arată mai bine decât anul trecut, dar nu "la fel de bine" cum ar fi trebuit să arate, ţinând cont de creşterea economică.

"Aici (în cazul ANAF - n.r.) discutăm de cel puţin două lucruri: cifrele sunt sau arată mai bine ca anul trecut. Nu arată, după opinia mea, după opinia noastră, la fel de bine ca şi cum ar fi trebuit să arate, dat fiind creşterea economică. Nu se poate să ai creştere economică, să ai consum mai mare şi încasări mai puţine", a spus premierul, la Parlament.