Dacă cineva îi găsește urma piciorului imprimată pe pământ, o să spună că a dat de fiinţe de pe altă lume.
Mâna sa poate ţine trei portocale deodată. Turcul Sultan Kosen (27 de ani) a fost măsurat mai ceva ce fotomodelele. Dimensiunile sale sunt: 2,46 metri, 27,5 centrimetri, 36,5 centimetri şi se referă la înălțimea sa, dimensiunea palmei, respectiv a tălpii. Anul acesta a intrat în Cartea Recordurilor ca fiind cel mai înalt om din lume. De atunci se plimbă pe la evenimente, zâmbeşte în faţa camerelor şi îşi spune povestea puţinilor necunoscuţi care preferă să-l asculte în loc să-i studieze cu privirea pantofii gigantici, mâinile imense şi evident, înălţimea fabuloasă. Bucureştenii au putut să se mire şi să se pozeze cu el ieri, la deschiderea Concursului internațional de proiecte IT Infomatrix, de la Şcoala Internaţională din Bucureşti. Până la zece ani, băiatul se dezvoltase normal. Apoi, din cauza unei tumori, creşterea i-a fost mult accelerată. Din 2008, Sultan nu s-a mai înălţat cu niciun milimetru: a suferit o operație prin care tumora i-a fost extirpată. „Sunt mândru de înălţimea mea” Până anul trecut, cel mai înalt om de pe Planetă cu patalama la mână era chinezul Bao Xishun de „doar” 2,36 metri. Între timp, a fost întrecut oficial. În centrul atenţiei a intrat între timp Sultan, care şi-a transformat drama în succes. „Sunt mândru de înălţimea mea”, are puterea să spună zâmbind nu unor oameni, ci unui perete de camere de filmat, microfoane şi aparate foto. „Nu este atât de greu să fii cel mai înalt om din lume. Am avut probleme de sănătate, dar e o bucurie să fiu cel mai înalt. Oriunde mă duc sunt în centrul atenţiei din cauza înălţimii. Probabil şi eu aş fi vrut să-l văd pe cel mai înalt om din lume”, povesteşte, cu voce groasă, tânărul. Copii nu-şi mai pot desprinde privirea de pe muntele de om cu ochi blânzi care înaintează greu, ajutat de bastoane, clătinându-se ca o trestie. „Mamă, ce pantofi mari are! Uau, ce mâini!”, exclamă puştii, care nu ştiu cum să-şi facă loc pentru o poză. „Nu ştiu cum mă văd femeile” Fetele cu microfoane sunt însă de neîmblânzit. Aşa că Sultan se lasă purtat de ele la umbra unui brad. Televiziunile de ştiri trebuie să-şi facă numărul. „Spuneţi-i să ia microfonul şi să-şi spună numele ca şi cum ar transmite în direct”, insistă una dintre reporteriţe. Se supune, obişnuit deja cu tot felul de cereri. Într-un moment de respiro, în timp ce îşi toarnă suc într-un pahar, explică faptul că nu are stomacul mai mare decât al altora, mănâncă normal şi-şi face haine la comandă. Poartă aproape 60 la pantofi. Alfabetul l-a învăţat singur pentru că nu a putut merge la şcoală. A avut în schimb norocul să cunoască ambasadori, miniştri şi profesori. Mai spune din când în când că e fericit. „Casa din Turcia este normală, doar patul este pentru dimensiunile mele. Îmi doresc o soţie, doi copii şi un loc de muncă. Nu ştiu cum mă văd femeile, pentru că, din păcate, nu am avut până acum nicio prietenă”, povesteşte Sultan celor care nu mai contenesc cu bliţurile. Nu şi-a dat încă seama că cei care merg după el ca să-l prindă în poză i-au găsit deja o meserie: aceea de a fi mare. INVENȚII De-ale liceenilor: tancuri și dispozitive de supraveghere Preşedintele României s-ar simți mai în siguranță dacă un program realizat de doi elevi de clasa a XI-a, de la Colegiul Naţional „Matei Basarab” ar fi produs pe scară largă. E vorba de un sistem de securitate pentru preşedinţi pus la punct de Sabin Itu şi Oana Iliescu, care include – printre altele - automobile de supraveghere, o metodă proprie de verificare anti-teroristă, cameră automată de supraveghere. „Din păcate, din cauza norului de cenuşă, componentele n-au putut ajunge din Statele Unite şi am făcut repede o maşinuţă cu cameră video care poate transmite imaginile pe calculator. Nu e ceva nou, am făcut-o doar ca să animăm standul”, explică Sabin. Acesta participă cu invenţia sa la cea de-a opta ediţie a concursului internaţional de proiecte IT Infomatrix, început astăzi la International School of Bucharest. Sabin nu se află la prima invenţie. Anul trecut a pus la punct un sistem de supraveghere care a fost deja implementat şi e folosit de câteva luni. N-a câştigat însă din asta decât experienţă. Asemenea lui Sabin sau Oanei, alţi 300 de elevi din 32 de ţări și-au prezentat invenţiile: tancuri, camere de filmat şi spionaj, câteva pistoale, de design, şi sisteme avansate de securitate pentru președinţi. La secţiunea „Digital Content” din cadrul concursului, concurenții s-au întrecut în a crea site-uri cât mai interesante. „Pagina noastră prezintă povestea unei fetiţe din viitor care nu mai găseşte nimic din frumuseţea lumii în care trăia din cauza poluării şi degradării societăţii”, povestesc Sabin și Andra, de la Colegiul Naţional „Mihai Viteazul”. Cele mai bune proiecte vor fi premiate. Astfel: ocupantul locului întâi va primi 1500 de dolari, premiul al II-lea - 1250 de dolari şi locul al III-lea - 1.000 de dolari.
Recomandările noastre
